Un impresionat spectacol de teatru și un simpozion memorial vor marca în acest an, la Brașov, șase decenii de la arestarea membrilor Gărzii Tineretului Român, mișcare de rezistență anti-comunistă din care au făcut parte studenți.

Centrul Cultural REDUTA din Brașov găzduiește luni, 25 iunie, de la ora 17:30 un eveniment de marcă dedicat memoriei celor ce au luptat împotriva comunismului. Evenimentul se înscrie în manifestările prilejuite de Congresul INTER-ASSO, uniune internațională a foștilor deținuți politici din Europa de Est, și se va desfășura în prezența delegaților din fostele țări comuniste.

Manifestarea este închinată împlinirii a 60 de ani de la arestarea membrilor organizației de rezistență anticomunistă Garda Tineretului Român, alcătuită din studenți. Unul dintre ultimii supraviețuitori ai organizației, condamnat atunci la 15 ani de detenție, dl Octav Bjoza, președintele AFDPR și subsecretar de stat pe problemele luptătorilor anticomuniști, va fi prezent la acest eveniment.

Ora 17: 30 – Simpozion memorial și vernisarea expoziției documentare cuprinzând documente din arhivele Securității cu privire la Garda Tineretului Român.

Ora 18: 30 – Teatru: ”MISLEA, CAMERA 4” – un spectacol regizat de Petru Ionescu, după un scenariu al Silviei Codreanu, ea însăși protagonista unui rol inspirat din personalitatea Aspaziei Oțel Petrescu. O piesă de teatru ce redă într-o autenticitate zguduitoare, drama femeilor din închisorile politice comuniste.

Intrarea este liberă.

 

Propunerea titulaturii de «Garda Tineretului Român» a fost acceptată imediat, fără nicio contrapropunere și fără obiecții. Cuvîntul «Gardă» pentru noi însemna a păzi, a proteja tradiții, limbă, cultură și demnitate românească. Nici astăzi, niciunul dintre noi nu își închipuie că s-ar fi putut numi altfel", povestește Nicolae Vlad, fostul președinte al Gărzii Tineretului Român, în volumul coordonat de Octav Bjoza și lansat ieri, la 50 de ani de la arestarea, „judecarea" și condamnarea celor 15 tineri brașoveni, în cadrul simpozionului „Garda Tineretului Român".

În primăvara anului 1957, grupul de inițiativă al Gărzii, formată în majoritate din liceeni șaguniști, avea deja un plan de acțiune, un statut, un mod de organizare, un mod de acțiune, plăteau o cotizație și țineau întîlniri conspirative. Aveau chiar și o tiparniță clandestină, cu care voiau să tipărească manifeste pe care să le pună în cutiile poștale ale brașovenilor. „Luptam împotriva comuniștilor prin cultură și educație, deși eram convinși că vom ajunge și în situația de a lupta cu arma", spune Radu Șoroagă, condamnat la 20 de ani de muncă silnică, în ciuda accidentului care l-a lăsat fără o mînă și cu o proteză la picior. Nu au mai apucat să-și pună în aplicare planurile pentru că, pe 25 iunie 1958, toți cei 15 membri, majoritatea deja admiși la facultăți din Brașov, București sau Iași, au fost arestați.

„Judecata" a venit abia în 10 octombrie 1958, după o serie de anchete, interogatorii, bătăi și torturi. În ciuda lor, niciunul dintre membrii grupului nu au recunoscut ceea ce anchetatorii, în mod mincinos, voiau să obțină, adică acuzația de legionarism. Totuși, „Lotul GDR" a fost judecat exact ca o organizație de legionari. „Organizație militară cu caracter fascist", „organizașie subversivă și criminală", care „atenta la siguranța națională", au fost cuvintele utilizate de procurorul Tiron, într-un rechizitoriu fulminant. Procesul s-a ținut în actuala sală de plen a Consiliului Județean, fostul tribunal. După tipic, condamnările se știau deja, dar au fost comunicate „bandiților" abia a doua zi, în penitenciarul Codlea, cînd cei cincisprezece s-au văzut pentru prima dată împreună, de la arestare. 121 de ani de muncă silnică și unsprezece ani de închisoare corecțională au primit, în total, cei 15 tineri, iar după eliberarea din închisoare, zece ani de degradare civică și confiscarea averilor. Nicolae Vlad a primit cea mai grea pedeapsă, cu munca silnică, 25 de ani. Cea mai „ușoară" pedeapsă a fost de 15 ani. Pentru trei dintre membri s-a decis pedeapsa cu închisoarea corecțională. Astăzi, la 50 de ani de atunci, în sala 120 a Consiliului Județean, a fost dezvelită o placă comemorativă, chiar pe locul unde atunci era boxa acuzaților. Pe placa comemorativă sînt trecute numele celor 15 tineri de atunci, și pedepsele lor. Acum, patru dintre ei nu mai sînt în viață, trei suferă de pareză dreapta și grave tulburări de memorie, echilibru sau vorbire. Unul dintre cei 15 nici nu-și mai recunoaște foștii frați de suferință. Alți doi au membrele amputate. De altfel, în județul Brașov au rămas în viață mai puțin de 100 de foști deținuți politici. În ciuda legii care le dă dreptul la medicamente și bilete de tratament gratuite, statul le dă de fapt cele mai ieftine medicamente autohtone, la care tot mai trebuie să plătească o parte din cost. Iar biletele de tratament se împart cîte unul la 20 de persoane.

• Nicolae Vlad – 25 de ani muncă silnică

• Adrian Ghețu – 20 de ani muncă silnică

• Horia Sabin Homănă – 20 de ani muncă silnică

• Paul Rene Caftangioglu – 20 de ani muncă silnică

• Radu Soroagă – 20 de ani muncă silnică

• Eugen Luca – 20 de ani muncă silnică

• Dan Alexandrescu – 17 ani muncă silnică

• Valeriu Fucidjiu – 17 ani muncă silnică

• Mircea Panaitescu – 17 ani muncă silnică

• Octav Bjoza – 15 ani muncă silnică

• Ioan Cențiu – 15 ani muncă silnică

• Tiberiu Luca – 15 ani muncă silnică

• Petru Netcu – 5 ani temniță grea

• Dan Comșa – 3 ani închisoare corecțională

• Andone Chiscop – 3 ani închisoare corecțională