Pe 9 iunie se împlinesc 170 de ani de la lansarea programului revoluționar din Țara Românească, Proclamația de la Islaz, citit de către Ion Heliade Rădulescu.

La 9 iunie 1848, în cadrul revoluției pașoptiste, de teama unor conflicte armate se hotărăște citirea programului revoluționar  la Islaz,un mic port la Dunăre din Romanați. Sub oblăduirea lui Ioan Maiorescu și Nicolae Pleșoianu va fi organizată de către Popa Șapcă, o mare adunare populară la Islaz.

Laboratorul ImunoMedica


Documentul„ Proclamația de la Islaz”, din Țara Românească, citit de Ion Heliade Rădulescu, prevedea următoarele: domn responsabil, desființarea pedepsei cu moartea, egalitate în fața legii, desființarea privilegiilor boierilor, împroprietărirea cu pământ a țăranilor cu despăgubire și desființarea cenzurii.

În Țara Românească revoluția de la 1848 a avut un succes pe termen scurt, deoarece domnitorul Gheorghe Bibescu a părăsit tronul. S-a format astfel un guvern pe termen scurt care a adoptat steagul tricolor, a desființat cenzura și i-a eliberat pe deținuții politici.

În toamna aceluiași an, revoluția din Țara Românească a fost înfrântă în urma unei intervenții militare a Imperiului otoman.

Proclamația de la Islaz: 

Fraților români,

Timpul mântuirii noastre a venit;poporul român se deșteaptă la glasul trâmbiței îngerului mântuirii și își cunoaște dreptul său de suveran. Pace vouă, pentru că vi se vestește libertate
vouă! Pe scurt, popolul român, recapitulând, decretă:

1. Independența sa administrativă și legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea și Vlad V, și neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.

2. Egalitatea drepturilor politice.

3. Contribuție generală

4. Adunanță generală compusă de reprezentanți ai tuturor stărilor soțietății.

5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, și căutat în toate stările societății.

6. Împuținarea listei civile;ardicarea de orice mijloc de corumpere.

7. Responsabilitatea miniștrilor și a tuturor funcționarilor în funcția ce ocupă.

8. Libertatea absolută a tiparului.

9. Orice recompensă să vie de la patrie prin reprezentanții săi, iar nu de la domn.

10. Dreptul fiecărui județ de a-și alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul popolului întreg de a-și alege domnul.

11. Gvardie națională.

12. Emancipația mănăstirilor închinate.

13. Emancipația clăcașilor, ce se fac proprietari prin despăgubire.

14. Desrobirea țăranilor prin despăgubire.

15. Reprezentant al țării la Constantinopole dintre români.

16. Instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele.

17. Desființarea rangurilor titulare ce nu au funcții.

18. Desființarea pedepsei degrădătoare cu bătaia.

19. Desființarea atât în faptă, cât și în vorbă a pedepsei cu moartea.