ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Copia oficială a Convenției de la Paris(1858), care poate fi socotită un act fondator al României Moderne, a fost scoasă la licitație. Pe baza Convenției de la Paris – care a reprezentat, practic, o Constituție venită din afara hotarelor țării – se transpunea pentru prima dată în practica autohtonă constituțională principiul separației puterilor, relatează Gândul.

Proprietarul Casei de Licitații „Historic”  a oferit primele informații referitoare la această copie oficială a Convenției de la Paris, ”piatră fundamentală a formării statului român modern”, dar și la colecția din care a făcut parte:

”Această Convenție de la Paris, din 1858 (n.red. – Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei), a fost piatra fundamentală a formării statului modern român, actul care a pus bazele unirii Principatelor Dunărene, în conformitate cu hotărârile Congresului de la Paris din 1856.

România (n.red. – Valahia) a primit acordul de a avea o constituție, de a putea să se unească cu Moldova… Noi nu am fost semnatarii acestui document, aflându-ne, la vremea respectivă, sub suzeranitate turcească. Practic, nouă ni s-a dat acest acord de către turci. Semnatari au fost francezii, englezii, germanii… Și Turcia, bineînțeles. Iar nouă, ca și stat român, pentru că nu am fost parte semnatară, ni s-a dat – de către statul turc – o copie legalizată. Dar această copie oficială nu s-a aflat în posesia statului român.

 
Și se menționează acolo: «Exemplarul original se află la Înalta Poartă, iar României i se acordă acest exemplar conform cu originalul». Statul român nu are acest document extraordinar de important. Documentul provine din familia Petrescu. I.C. Petrescu a fost parlamentar, secretar general al Consiliului de Miniștri, secretar particular al lui Alexandru Ioan Cuza și al principelui (ulterior, regelui) Carol I”, a declarat Cezar Florea, pentru Gândul.

”Vorbim, totodată, despre 11 albume de fotografii, îmbrăcate în piele, iar florile pictate pe coperte sunt realizate chiar de către Regina Maria. Albumele conțin nu mai puțin de 4.300 de fotografii cu Regina Maria. 80% dintre acestea sunt necunoscute, nepublicate. În cadrul licitației «Istoria românilor între Principate și Regat» va fi prezentată și geanta Hermes în care Regele Ferdinand purta bijuteriile făcute de furnizorii Casei Regale a României, colanele și decorațiile sale, dar și portofele Hermes din anii `20 care i-au aparținut.

Vom prezenta, de asemenea, butonii din aur cu diamante ai Regelui Carol I, dar și – extrem de important – un aparat de fotografiat de… spion, se chema Minox Riga (n.red. – realizat de inventatorul german Walter Zapp și lansat în 1938). Este vorba despre primul aparat de spion din lume și poartă monograma Principelui Nicolae. Nu în ultimul rând, în timpul licitației va fi prezentat și ceasul de birou, din argint aurit, al Reginei Maria”, dezvăluie Cezar Florea.

Referitor la copia oficială a Convenției de la Paris, Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, a declarat că este vorba despre o ”secvență extraordinară din istoria românilor, cea care, de fapt, a clădit România modernă”.
 

”Această perioadă este ilustrată, la Historic, prin câteva documente, după mine, absolut senzaționale. (…) O copie oficială a Convenției de la Paris, din 1858, semnată de reprezentanții marilor puteri care, practic, dirijau continentul și care au influențat atât de mult istoria noastră. Și Franța, și Anglia, și Austria, și Rusia, și Imperiul Otoman sunt prezente în acest document, un document păstrat intact, în condiții superbe.

Suntem în fața unui document pe care, din câte știu, nu îl are nicio instituție publică din România, deși un asemenea document ar trebui să stea la intrarea în Muzeul Național, unde să-ți arate cum, pe ce temei s-a născut România modernă”, a declarat academicianul.
 
La rândul său, Georgeta Filitti, istoric și membru de onoare al Academiei Române, este de părere că documentul scos la licitație de „Casa Historic” poate fi considerat „un act fondator”:

”Piesa de cea mai mare valoare rămâne un unicat. Un unicat cu valoare de act fondator al României moderne. (…) Așa cum Declarația de Independență a Statelor Unite este act fondator, la fel este această Convenție de la Paris.

Actul acesta este extraordinar de important. Se încheie la Paris, sunt puterile europene care își spun cuvântul și Imperiul Otoman. Puterile europene în calitate de puteri garante, unde, sigur, locul principal îl ocupa Franța lui Napoleon al III-lea, dar unde, cu disperare, reprezentanții Imperiului Otoman încercau să facă să nu se uite că, totuși, românii se aflau, încă, sub suzeranitate turcească.

Exemplarul care ne-a parvenit este o copie a acestei Convenții, o copie care s-a făcut la Istanbul. Probabil că au vrut să pară o concesie a sultanului, făcută supușilor lui. Este un manuscris în limba franceză, iscălit, parafat, e puțin probabil să se mai găsească la alți reprezentanți ai puterilor garante. Logic ar fi fost ca oricum un exemplar să se afle la Paris, doar că arhiva de la Tuileries a ars în timpul Comunei din Paris (…). Documentul este inestimabil”, a precizat Georgeta Filitti.
 

Convenția de la Paris(1858) prevedea:

Articolul 1 unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea ”Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea ”Maiestății Sale Sultanul”.

Articolul 2 garanta autonomia Principatelor.

Articolul 3 prevedea alegerea unor domni (hospodari) separați în cele două principate.

Articolele 4, 5 și 6 explicau modalitatea de exercitare a puterii executive de către hospodar și cooperarea lor cu adunările elective separate și cu Comisia Centrală de la Focșani.

Articolul 8 stabilea valoarea tributului datorat Porții, și anume 1.500.000 de piaștri pentru Moldova și 2.500.000 de piaștri pentru Valahia.

Articolele 10 – 14 stipulau modalitatea de alegere a hospodarilor și drepturile și obligațiile lor.

Articolul 27 stabilea formarea unei ”Comisii centrale” la Focșani, formată din câte 8 membri pentru fiecare Principat.

Articolul 38 stabilea înființarea unei Înalte Curți de Justiție și Casație, comună ambelor Principate, cu sediul la Focșani.

Articolele 42 – 44 stabileau formarea unei miliții (armate) comune, al cărei comandant urma să fie numit alternativ de către domnitorii celor două Principate.

Convenția de la Paris din 1858 a devenit legea fundamentală a Principatelor și a rămas în vigoare până în 1864.

Printre ale documente scoase la licitație, se află și singura fotografie originală cu Avram Iancu și 9 cărți din biblioteca lui Mihai Eminescu.( FOTO mai jos)