Deși pelerinajul anual la Sfânta Cuvioasă nu a început oficial, sute de pelerini deja au mers să se închine la sfintele moaște ale Ocrotitoarei Moldovei, rândul fiind în prezent de circa 4 ore (VIDEO mai sus). Racla cu sfintele moaște e acum așezată în Catedrala Mitropolitană astfel încât credincioșii să se poată închina pe două rânduri, pe ambele laturi, pentru ca timpul de așteptare să nu fie foarte mare, informează Arhiepiscopia Iașilor. Împodobirea baldachinului va începe mâine, urmând ca miercuri, 8 octombrie, să aibă loc o procesiune și apoi așezarea sfintelor moaște spre închinare în baldachin, unde pelerinii se vor putea închina și la moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse din Tesalonic, la finalul zilei de 11 octombrie.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei ne informează:

SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

Momentele de prăznuire de la Iași, la mijloc de octombrie, reprezintă un prilej de comuniune întru sfințenie a drepslăvitorilor creștini din țară, dar și din străinătate. Anul acesta, pelerinii care vor veni la Catedrala Mitropolitană să aducă prinos de rugăciune și cinstire Sfintei Cuvioase Parascheva se vor putea închina și la moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse din Tesalonic (Grecia), la finalul zilei de 11 octombrie.

Pelerinajul închinat hramului Catedralei Mitropolitane din Iași va începe miercuri dimineață, 8 octombrie, de la ora 6.00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, racla cu sfintele moaște va fi purtată în cadrul tradiționalei procesiuni, fiind depusă în baldachinul special amenajat în curtea Ansamblului Mitropolitan, unde va rămâne până când rândul de închinare va putea fi gestionat din interiorul lăcașului de cult, moment estimat a fi la începutul zilei de miercuri, 15 octombrie.

În data de 14 octombrie 2025, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârșită, începând cu ora 9.00, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Pentru cei care nu vor reuși să fie prezenți în preajma zonei amenajate, anunțăm că slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locații.

Amintim că și anul acesta, ca măsură de informare, punem la dispoziție două numere de telefon la care pelerinii pot suna pe toată durata pelerinajului organizat la Iași cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

Aceste numere sunt: 0757.57.91.00 și 0757.033.466, valabile în perioada 8-15 octombrie. De asemenea, pe portalul doxologia.ro și site-ul mmb.ro va fi afișat în timp real, non-stop, locul unde se află capătul rândului închinătorilor ce va fi dispus pe același traseu bine-cunoscut.

Reprezentanții instituțiilor de presă vor avea acces la evenimentele organizate cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva pe baza legitimațiilor de serviciu, cu rugămintea de a trimite anterior, pentru a putea comunica mai eficient, pe adresa presa@mmb.ro, datele de contact: instituția de presă, numele și prenumele jurnalistului, funcția, adresa de email și un număr de telefon mobil. Zonele de acces pentru presă și alte informații utile vor fi comunicate de către organizatori la fața locului.

Programul evenimentelor organizate anul acesta de către Arhiepiscopia Iașilor este atașat mai jos, împreună cu câteva informații despre viața Sfântului Ierarh Grigorie Palama și despre viața Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru alte amănunte, vă recomandăm să urmăriți secțiunea care va fi dedicată acestui eveniment pe portalul https://doxologia.ro/.

Dumnezeu să răsplătească tuturor osteneala depusă cu evlavie și răbdare în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva, să călăuzească pașii pelerinilor și ai închinătorilor către Catedrala Mitropolitană din Iași cu nădejdea că, cei ce caută sfințenia cu mult dor, reușesc să facă „din trup biserică și din inimă altar”. Această sărbătoare, ca și întreaga viață, să o trăim luând mereu aminte la cuvântul dătător de nădejde și de bună îndrăzneală al Sfântului Grigorie Palama: „cine se curățește prin nevoință, îl vede pe Dumnezeu în lumină”, conchide Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iașilor

SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

Program 8-15 octombrie 2025

Miercuri, 8 octombrie 2025

- 6.00: Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva
- 6.30: Plecarea în procesiune cu cinstitele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Va participa Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
- 7.00: Așezarea sfintelor moaște spre închinare, în baldachinul amenajat pe platoul din fața Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”
- 7.00-7.30: Sfințirea apei (Aghiasma mică) – lângă clădirea Bibliotecii „Dumitru Stăniloae”
- 7.00-11.00: Miezonoptica, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)
- 16.00-18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

Joi, 9 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)
- 16.00-18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
- 18.00: Prezentarea lucrărilor dedicate Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului (în Muzeul Mitropolitan)

Vineri, 10 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)
- 16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
- 19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (în Catedrala Mitropolitană)

Sâmbătă, 11 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)
- 8.00-12.00: Sfințirea Bisericii „Sfânta Vineri și Sfântul Alexandru” din Iași
- 12.00–17.00: Cinemaraton Festivalul de Film Quo Vadis – retrospectivă 2024 (în Muzeul Mitropolitan)
- 16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
- 19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia glas I și a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului (în Catedrala Mitropolitană)
- 23.30: Întâmpinarea Sfintelor Moaște ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, la aeroportul din Iași
- 23.50: Întâmpinarea Sfintelor Moaște ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, la Catedrala Mitropolitană

Duminică, 12 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)
- 16.00-17.00: Paraclisul Maicii Domnului și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)
- 19.00-20.30: Pelerinajul „Calea Sfinților”. Procesiune cu sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului.
- 21.00-0.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia a Sfântului Apostol Andrei – Aducerea sfintelor sale moaște la Iași (în Catedrala Mitropolitană)

Luni, 13 octombrie 2025

- 7.00-11.30: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)
- 16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)
- 21.00-2.00: Slujba de priveghere – Vecernia, Litia, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

Marți, 14 octombrie 2025

- 7.00-9.00: Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană)
- 9.00-12.30: Sfânta Liturghie (pe podiumul amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile liturgice vor fi date de corul „Sanctus” al Catedralei Mitropolitane din Iași)
- 16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)
- 19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv (în Catedrala Mitropolitană)

Miercuri, 15 octombrie 2025

- 7.00-11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)
- 16.00-18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)
 
Viața Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului

Sfântul Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, unul dintre cei mai mari teologi din istoria Bisericii Ortodoxe, s-a născut în jurul anului 1296 în Constantinopol, din părinți credincioși, Constantin și Kali. Provenind dintr-o familie înstărită a acelor timpuri, care avea strânse legături la curtea imperială, așadar o familie de demnitari, Sfântul Grigorie a urmat cursuri de filozofie, dar și de teologie.

A rămas orfan de tată încă de mic, dar sub îngrijirea mamei sale a finalizat cu bine studiile. I-a îndemnat pe mama și pe frații săi să pășească pe calea călugăriei, iar el, la vârsta de 20 de ani, a părăsit cele lumești pentru a se apropia de cele cerești, pentru a petrece o viață liniștită în comunitatea Sfântului Munte Athos. Conduita sa monahală era de admirat, după cum o arată și rânduiala zilnică a tânărului ascet, dedicată în întregime curățirii sufletului și vederii luminii dumnezeiești. Împreună cu frații săi, au învățat cu toții, mai întâi, de la Sfântul Nicodim rânduiala obștii, după care Sfântul Grigorie s-a retras în pustie. A fost nevoit, în anul 1340, să iasă din Muntele Athos din cauza controversei isihaste. Combătându-l pe ereticul Varlaam din Calabria, precum și pe alții, a fost numit arhiepiscop al Tesalonicului în anul 1347, iar până în ziua trecerii sale la cele veșnice, 14 noiembrie 1359, activitatea sa s-a desfășurat între Constantinopol și Tesalonic.

Sfântul Grigorie Palama a învățat că sfinții, când Dumnezeu voiește, pentru credința lor puternică și pentru multa lor rugăciune, pot pregusta încă din viața aceasta slava sau lumina Împărăției Cerurilor, care este lumină necreată și netrecătoare. Această lumină s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Tabor (Matei 17, 1-9; Marcu 9, 1-9; Luca 9, 27-36). Din acest motiv, în duminica a doua din Sfântul și Marele Post, Sfântul Grigorie Palama este pomenit în mod deosebit ca „fiu al dumnezeieștii și neînseratei lumini”, adică teolog al luminii dumnezeiești neapuse, necreate și veșnice. În același timp, Biserica a rânduit să fie pomenit în această zi pentru a ne arăta că dreapta credință prăznuită în mod deosebit în duminica anterioară, prima din Postul Mare, nu este o credință teoretică, ci este credința care duce pe credinciosul ortodox la viață și lumină veșnică. Când mărturisim și trăim dreapta credință, ne luminăm sufletul și ne curățim de păcate prin pocăință, post și fapte bune, spre a dobândi slava vieții veșnice. Căci, așa cum spune și Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae, cel care a tradus contribuția Sfântului Ierarh Grigorie Palama – atât în Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, cât și în Filocalia, volumul 7, unde sunt tratatele despre Sfânta Lumină, despre rugăciune, despre lucrările dumnezeiești și îndumnezeitoare –, noi suntem chemați încă de aici, din lumea aceasta, să subiectivăm harul pe care îl primim în botez, harul lui Hristos. El rămâne și al lui Hristos, și al Duhului Sfânt, dar și noi îl subiectivăm și lucrăm cu el, în special în rugăciune, în faptele bune și în toată cinstirea pe care I-o aducem lui Dumnezeu.

Sfântul Grigorie Palama a trăit experiența isihastă ca viețuitor la Sfântul Munte Athos, a cunoscut experiențele Sfinților Părinți, dar și întreaga teologie ortodoxă, și de aceea a realizat o sinteză a experienței isihaste începând cu metodele folosite, dar mai ales a oferit fundamentul revelat al experienței rugăciunii curate, numite și rugăciunea minții sau a inimii, care are ca scop unirea sufletului prin har cu Dumnezeu.

Nu mult după trecerea sa la cele veșnice, în anul 1368, a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol pentru lupta dusă contra ereticilor și pentru teologia sa profundă. Contemporanii l-au cinstit pe Grigorie Palama ca pe un „al doilea Atanasie” (referirea fiind, evident, la Sfântul Atanasie cel Mare). Ulterior, în anul 1386, a fost proclamat sfânt de către un sinod în Constantinopol sub Patriarhul Filotei, cel care a scris viața și slujbele adresate Sfântului Grigorie Palama, pomenirea lui fiind pe 14 noiembrie, ziua trecerii la cele veșnice, dar în chip aparte și în a doua duminică din Postul Mare, ca o prelungire a sărbătorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor.

Sfântul Ierarh Grigorie Palama, prin viața și operele sale, a dus la înviorarea vieții bisericești, nu numai a celei monastice, ci în general a credincioșilor. Totodată, prin traducerea și interpretarea operei sale de către Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae, s-a produs și la noi, în a doua jumătate a veacului XX, o înviorare bisericească, în condiții foarte vitrege pe vremea aceea. Când s-a reeditat Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama, în 1991, în prefața acestei lucrări stă scris că astăzi nu se mai poate face o teologie profundă, cu adevărat autentic ortodoxă, dacă nu se folosește și teologia energiilor necreate, adică teologia harului, prin care ne apropiem de cunoașterea lui Dumnezeu, în rugăciune, curățirea minții, a inimii, de unire tainică cu El.

Moaștele trecute prin incendiu

Încă de la proclamarea canonizării Sfântului Grigorie Palama, Catedrala din Tesalonic s-a făcut „baldachin” al sfintelor sale moaște. În anul 1890, a avut loc un incendiu foarte mare care a distrus aproape tot orașul. Cuprinse de flăcările incendiului, biserica și odoarele, printre care și o veche icoană a Mucenicului Dimitrie, au fost distruse. Dar, în chip minunat, racla de lemn în care erau așezate moaștele Sfântului Grigorie a fost atinsă de flăcări doar pe exterior. Interiorul a rămas intact, iar sfintele moaște au fost doar puțin afumate, ca mărturie peste veacuri a minunii.

O minune similară s-a întâmplat și cu moaștele Sfintei Parascheva, după cum istoriseșyte cărturarul și omul politic A.C. Cuza, prieten al lui Eminescu, din familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza: „Sicriul de argint în care se afla un alt sicriu de lemn de chiparos au ars amândouă iar sfânta a căzut la pământ și nu numai că nu a ars dar nici nu s-au topit măcar pecețile care pecetluiesc moaștele încă de la Vasile Lupu și cari sunt de ceară.” - scria acesta într-o relatare despre minunea de Sfântul Ștefan a anului 1888.

Moaștele Sfântului Grigore Palama se găsesc și astăzi în Catedrala Mitropolitană din Tesalonic, fiind așezate spre închinare pelerinilor. Anul acesta (2025), vor fi aduse la Iași, la hramul Catedralei Mitropolitane închinat Sfintei Cuvioase Parascheva și așezate spre închinare, alături de racla cu sfintele moaște ale Ocrotitoarei Moldovei în baldachinul special amenajat din curtea Ansamblului Mitropolitan.

Viața Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași

Născută în Epivat (azi Boiados), pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Și-a însușit încă din fragedă copilărie modelul viețuirii întru Hristos, înțelegând sensurile profunde ale iubirii de semeni, ale milosteniei și faptelor bune.

La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). A fost momentul care a decis definitiv traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea să-l urmeze: cel al credinței în Hristos și al jertfirii pentru cei nevoiași. Astfel, așa cum consemnează scrierile, toată viața sa și-a împărțit hainele și tot ce avea mai de preț celor sărmani și lipsiți de ajutor.

După moartea părinților, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim pe care-și dorea cu ardoare să le vadă. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaștele sfinților din cetate. Aici a cerut binecuvântarea părinților duhovnicești și și-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.

După un timp, Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărând să rămână pentru tot restul vieții sale în locurile în care au trăit Mântuitorul și Sfinții Apostoli. Astfel, după ce s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul și Cuvioasa Maria Egipteanca, ducând o viață aspră și plină de nevoințe.

Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului, îndreptându-se spre casă, după ce într-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul și întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinți, pe rude și toate bunurile din lume”.

Așadar, tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde avea să trăiască smerit, fără să fie recunoscută de cineva. La 27 de ani, Cuvioasa și-a încredințat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. Sfintele sale moaște au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, fiind așezate la loc de cinste, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, și unei femei pe nume Eftimia. Așa se face că trupul neputrezit și înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinții Apostoli” din Kallicrateia, unde s-a scris că au stat vreme de 200 de ani. Mulțimi de oameni au venit să se închine sfintelor sale moaște, după ce s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Din Kallicrateia, moaștele Sfintei Parascheva au fost mutate în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat vreme de 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, unde au poposit până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alți 120 de ani.

În 1641, Cuvioasa a pornit spre Moldova, într-o lungă și definitivă călătorie, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaște în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Racla cu moaștele Sfintei a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galați, fiind însoțită, așa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliți greci. De la Galați, a fost adusă la Iași într-un car cu boi, înconjurată de mulțimi de clerici și credincioși. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam și de către episcopii de Roman și Huși. Astfel, la 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost așezată în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, unde se află și astăzi.

Prima mențiune în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în anul 1643.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!