Artistul Rodion Gheorghiță, sculptorul craiovean care refăcea operele pierdute ale lui Constantin Brâncuși, a trecut la Domnul, în urmă cu trei zile, în urma unui accident vascular cerebral, după un periplu trist prin spitalele craiovene. Sculptorul plin de vervă creatoare împlinea anul acesta 74 de ani.

Cea mai recentă expoziție a sa a avut loc anul trecut, la Biblioteca Națională din Torino, unde a expus o impresionantă colecție de sculpturi realizate după operele pierdute ale lui Brâncuși (FOTO/VIDEO mai jos).

„Geniului Brâncuși îi lipsesc 102 lucrări din patrimoniu. M-am angajat să reconstitui acest tezaur pierdut, din fotografiile realizate de însuși Brâncuși. Le voi realiza din ipsos, lemn, bronz, bronz aurit, așa cum le făcea și Brâncuși. Am vrut să reconstitui la București Coloana gândită de Brâncuși. Nu s-a putut. Așa că am venit aici, la Ovidiu, gândind că ar fi un loc minunat ca aici să existe Brâncuși. Coloana ar sta extraordinar pe malul mării, ca un far cultural. Lucrările propuse nu sunt copii, pentru că nu mai există, ci sunt lucrări făcute după fotografiile lui Brâncuși, adică reconstituire.”, spunea acesta în urmă cu câțiva ani, la un eveniment al Academiei Tomitane. Până în prezent reușise să reconstituie mai bine de jumătate din aceste opere pierdute, care ar trebui expuse într-un spațiu dedicat din localitatea Ovidiu.

Într-una din cărțile sale oferea câteva crâmpeie din viața sa:

„M-am născut în 10 august 1950 și am terminat Liceul de Arte Plastice din Craiova în 1969. În 1970 am intrat la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, SecțiaSculptură, unde am avut ca profesor pe maestrul Ion Irimescu.

Pe parcursul acestor ani m-am specializat pe modelaj și arta cioplitului. Am avut privilegiul să fiu invitat în atelierele unor mari artiști să modelez diferitelucrări ale marilor maeștri. În felul acesta am putut să învăț arta de a construi și modela lucrări diverse ca și complexitate și expresivitate. Am fost un permanent vizitator la turnătoria de bronz a Fondului Plastic din București. Acolo am deprins arta turnării bronzului.

Am absolvit institutul cu media 10, fiind șeful promoției 1974, lucrareade diplomă reprezentând o statuie din piatră compusă din trei elemente cu dimensiunea 400 cm x 100 cm x 100 cm. Lucrarea reprezintă o meditație asupra orașului dunărean Orșova, unde este amplasată și azi.

După terminarea institutului am fost repartizat la o școală în zona orașului Horezu care este reprezentativă datorită artei olăritului și ctitoriei lui Constantin Brâncoveanu. Acolo am descoperit calitatea și finețea lutului local, permițându-mi să pot modela cu o mare acuratețe.

Arta modelajului îți poate permite ca sculptor să reprezinți orice trăsătură, expresivitate ce în final coduce la transpunerea în bronz. Bronzul a fost folosit încă din antichitate la realizarea celor mai diverse forme, înccepând cu portrete, busturi, ansambluri de personaje și ecvestre. El nu are nici o opreliște în a realiza orice fel de lucrare indiferent de complexitate, ceea ce nu se poate în piatră sau marmură.

Datorită complexității de expresivitate am reușit ca în anul 1978 să-mi înzestrez atelierul cu o mică turnătorie de bronz, inspirându-mă de la turnătoria cu material ușor fuzibil din Reșița. Astfel am reușit să particip la o expoziție internațională pe tema Dante Alighieri, la Ravenna, unde am și obținut Marele Premiu.

Am turnat și bustul lui Constantin Brâncoveanu cu dimensiunea de 140 cm x 90 cm  x 60 cm și apoi unul și mai mare. De asemenea, am putut să creez o serie de 30 de lucrări reprezentând mâna umanizată, expunându-le într-o expoziție în orașul Vordingborg, din Danemarca. Am lucrări în colecții internaționale precum și, evident, în orașe din România, peste o duzină, și mai ales la Craiova.

În municipiul Craiova am o serie de personalități și, în fața Teatrului Național, un Shakespeare, cu dimensiunea de 220 cm x 30 cm x 30 cm. Lucrarea este în același timp și romantică și clasică, întruchipând zbuciumul sufletesc al omului ale cărui elanuri rămân prizionerele trupului.

În țara noastră, ca mari modelatori pe care i-am urmărit, exprimându-și lucrarile în bronz, îi amintesc pe geniul Constantin Brâncuși, pe Gheorghe Anghel, Oscar Han, Corneliu Medrea, Ion Irimescu. Putem aminti astfel expresivitatea portretelor de copii ale lui Brâncuși, statuia lui Eminescu din fața Ateneului Român a lui Gheorghe Anghel și alte opere. Mă bucur că am realizat și eu un bust al lui Eminescu, aflat în orașul Calafat.” FOTO:

A fost un om bun care mărturisea adeseori minunile Domnului și ale Maicii Sale din viața lui.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!