Producătorii de alimente nu protejează copiii din Europa față de reclamele care ridică în slăvi alimentele nesănătoase: acesta este rezultatul unei anchete desfășurate de Organizația Europeană a Consumatorilor - BEUC (Asociația Pro Consumatori este membru din anul 2005), ca parte dintr-un proiect inițiat de dna. profesor Amandine Garde, de la Universitatea din Liverpool. În urma dovezilor ample că auto-reglementarea marketingului produselor pentru copii nu funcționează, asociațiile de consumatori cer noi reguli emise de Uniunea Europeană.

Obezitatea și kilogramele în exces afectează unul din trei copii din Europa. Numeroase instituții, printre care Organizația Mondială a Sănătății, au atras atenția asupra influenței puternice pe care tehnicile de marketing a alimentelor nesănătoase o au asupra copiilor și a modului cum ei preferă anumite alimente. Cu toate acestea, nu există reglementări la nivelul Uniunii Europene care să facă ordine în marketingul adresat copiilor. Singurul instrument ar fi o inițiativă a companiilor alimentare (denumită EU Pledge) prin care ele se angajează să aplice anumite restricții în cadrul campaniilor de promovare. Dar rezultatele anchetei BEUC prezintă o serie de serioase deficiențe a acestui angajament:

• Criteriile nutriționale sunt prea slabe: produsele considerate acceptabile pentru a fi propuse copiilor au un conținut mult mai mare de nutrienți problematici (zahăr, sare), față de nivelul recomandat de autoritățile sanitare;

• Programele TV de mare audiență sunt folosite pentru reclame, în ciuda faptului că sunt urmărite de mulți copii;

• Regulile subestimează tacticile de marketing folosite în lumea digitală și fizică;

• Firmele încalcă propriile reguli fără probleme, iar procesul de soluționare a plângerilor este încet, cețos, inconsistent și prea îngăduitor.

În lumina acestor neajunsuri izbitoare, organizațiile de consumatori solicită:

• Interzicerea publicității online pentru alimentele nesănătoase;

• Interzicerea între orele 6 și 23 a reclamelor TV care promovează alimente nesănătoase pentru copii;

• Interzicerea folosirii de tehnici de marketing adresate copiilor prin ambalajele produselor alimentare (de ex. personaje din desene animate sau mascote).

Doamna Monique Goyens, director general al BEUC, a făcut următoarele comentarii:

„Încă o dată, auto-reglementarea se prezintă ca o metodă care nu este capabilă să interzică reclamele adresate copiilor. Implicarea industriei alimentare prin înțelegeri voluntare nu servește decât să-i liniștească pe cei care reprezintă autoritățile și astfel să câștige timp, iar copiii noștri sunt asaltați de reclame care promovează alimente nesănătoase, în fiecare zi. Ancheta noastră, desfășurată în 10 țări din Europa, a identificat o gamă largă de tactici folosite de companiile alimentare. Fie că este vorba despre o invitație la dans, lansată de o băutură carbogazoasă pe Instagram, fie că este vorba de plasarea pe furiș a unei reclame la biscuiți într-un joc video, sau de un poster cu o reclamă pentru fast-food existent lângă un loc de joacă, este cu totul imposibil ca aceștia să nu bage în seamă reclamele care promovează alimente pe care ar trebui să le mănânce doar la unele ocazii. Omniprezența reclamelor atât de insistente ajung să-i convingă pe copii că este normal să bea cola în loc de apă sau să ronțăie un pachet de crochete în loc de un măr. Știind puternica influență a reclamelor pentru alimente asupra copiilor, paralel cu adevărata epidemie de obezitate, factorii politici nu-și mai pot ascunde capul în nisip. Marketingul pentru alimentele nesănătoase nu va face decât să se extindă dacă nu se iau măsuri imediate.”

Doamna Amandine Garde, profesor de drept la Universitatea din Liverpool, a adăugat: „există un consens pe plan internațional că auto-reglementarea, de la industrie către industrie a eșuat, să-i protejeze pe copii față de efectul marketingului produselor alimentare nesănătoase. În lumina naturii trans-frontaliere a acestui marketing este inacceptabil ca Uniunea Europeană să rămână într-o atitudine pasivă de peste două decenii. Acest proiect reafirmă argumentul că, pentru a fi eficiente, reformele legislative trebuie să fie bazate pe dovezi și nu pe încrederea dogmatică și rău plasată în virtuțile auto-reglementării”.

„Aportul ridicat de zahăr în alimentația din primii ani de viață ai unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce și alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. În general, produsele destinate copiilor sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii pediatri nu recomandă folosirea alimentelor bogate în carbohidrați în alimentația copiilor”, subliniază conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Raportul complet, în limba engleză, se poate citi AICI.