ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Astăzi, în Parlamentul României, a avut loc evenimentul „Relansarea industriei naționale de apărare”, organizat în contextul dezbaterilor privind securitatea regională, capacitatea României de producție militară și nevoia de retehnologizare a fabricilor românești din domeniu. În cadrul evenimentului au participat reprezentanți ai AUR, specialiști și reprezentanți ai industriei de apărare, care au vorbit despre necesitatea investițiilor în producția internă, reducerea dependenței de importuri și folosirea fondurilor disponibile pentru dezvoltarea industriei românești.

Președintele AUR, George Simion, a declarat că România trebuie să profite de programele europene și de investițiile disponibile pentru a dezvolta producția internă și pentru a implica firmele românești în proiectele strategice care pot genera locuri de muncă și dezvoltare economică.

„Acum avem 10 miliarde, cel puțin, care ar putea fi introduși în industria românească. Nici nu mă interesează că e industria de armament sau altă industrie. În programul SAFE polonez sunt implicate 12.000 de companii din Polonia. 98% este localizarea. Nu există 12.000 de companii de armament sau din industria de apărare poloneză. Au de beneficiat și alte companii din economia Poloniei.

Asta este gândirea noastră când am spus că da, dorim ca România să facă parte la acest program dacă avem parte de o localizare de minim 80%. Păi nu se poate. Păi de ce nu se poate? Pentru că nici măcar nu putem să ne gândim ca acea hală sau acele hale unde cresc copacii să fie tehnologizate, retehnologizate, să creeze locuri de muncă și inginerii noștri, din domeniul naval, de exemplu, care lucrează la Anvers, să lucreze la Tulcea, să lucreze la Galați, să lucreze împreună cu colegul nostru, domnul deputat Eduard Koler, la Severin. Că n-am fost întotdeauna incapabili să creăm nave, ba chiar am fost printre cei mai performanți în acest domeniu.


Ni s-a adus ca argument că în programul SAFE ar fi implicat Cugir, ar fi implicat Sadu, foarte bine. Dar de ce nu implicăm Mija, de ce nu implicăm Plopeni, de ce nu implicăm Tohanu?

Avem ca model o țară vecină, care nu face parte din NATO și din Uniunea Europeană, dar se gândește la binele poporului său, Serbia. A început să producă drone. O investiție israeliană, 50% cu statul sârb. Războaiele viitorului, după cum am văzut, se poartă cu drone.
M-am bucurat, indiferent cum îl cheamă pe directorul Romarm, ieri, azi sau mâine m-am bucurat să văd că producem și noi drone și putem produce drone”, a declarat președintele AUR, George Simion.

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a vorbit despre efectele lipsei de investiții și despre modul în care România a devenit tot mai dependentă strategic din cauza pierderii capacităților industriale și a specialiștilor din domeniu.

„Ne-am adunat pentru că împreună putem să transmitem un mesaj foarte, foarte clar cu care sunt sigură că suntem cu toții de acord și anume că o țară care produce insuficient elemente esențiale pentru propria apărare este inevitabil și devine tot mai mult dependentă strategic.Acum, dependența aceasta strategică nu apare așa de pe o zi pe alta, ci ea se construiește în timp. Ea se instalează, de exemplu, prin lipsa de investiții a fabricilor pe care noi le avem încă în România, prin specialiștii pe care i-am pierdut, prin lipsa contractelor multianuale, a comenzilor multianuale, prin toate acele tranzacții făcute fără să existe transfer tehnologic, prin, să spun așa, lipsa de grijă față de un domeniu care nu este doar strategic, ci care oferă oportunități de dezvoltare extraordinare”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

În cadrul evenimentului a participat și prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a explicat că securitatea și relansarea industriei de apărare depind în primul rând de existența unei viziuni politice și de asumarea unor decizii strategice clare.

„Chestiunea de securitate este în democrație, cel puțin, o dimensiune politică. De fiecare dată, ne place sau nu ne place, totul începe cu o decizie politică. Inclusiv în înarmarea, inclusiv relansarea industriei naționale de apărare, pentru că toate aceste lucruri se fac din perspectiva unei viziuni politice. Ne-au învățat și știți foarte bine asta, după 90, relația politic-militară, ăsta a fost primul criteriu pe care trebuie să-l depășim, nu?

Civilii conduc armata, nu armata se conduce pe sine. Dacă ne uităm aici la instituțiile din România, vedem că foarte multe dintre ele n-au conducător civil, dar înțeleg că nu mai interesează pe nimeni astăzi. Deci, politicul decide. Viziunea politică decide.

Iar astăzi în România lucrurile stau cam așa. Te uiți pe Strategia Națională de Apărare, că așa se numește la noi, pardon, de apărare, noi îi spunem de securitate, pentru că nu ne plăcea termen securitate în anii 90, Strategia de Apărare a Țării și acolo sunt indicate care sunt amenințările pentru România”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Senatorul AUR Mircia Chelaru a avertizat, în cadrul dezbaterii „Relansarea industriei naționale de apărare”, că România riscă să investească zeci de miliarde în programe de înzestrare fără să aibă o doctrină clară de apărare și fără să știe ce tip de război trebuie să poarte în viitor.


„Cei care sunteți din Parlament, din Comisiile de Apărare, ați fost foarte atenți la intervențiile mele din comisiile reunite. SAFE este un program suprastatal care urmărește interesele Uniunii Europene și nu are ca scop armarea României, ci armarea Uniunii Europene, care s-a transformat, în mai puțin de șase luni de la punerea în aplicare, într-un master business plan european. O afacere europeană care caută să pună mâna pe proiecte și programe pentru a atrage banii”, a declarat senatorul AUR, Mircia Chelaru.

Eu nu pot accepta o înzestrare, o dotare a unei armate care nu știe pentru ce se face și în ce fel de război va lupta. Prima întrebare la care trebuie să răspundă păzitorii Constituției este: împotriva cui mă voi lupta, în ce tip de război voi intra și cu ce arme voi lupta? Nu s-a răspuns la această întrebare nici până acum.

De asemenea, directorul general al CN ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a atras atenția asupra efectelor negative produse de subfinanțarea industriei de apărare și asupra potențialului pe care România îl are încă în acest domeniu.

„Despre cei care spun că industria de apărare trebuie redusă și denigrează acest domeniu, vreau să spun un singur lucru: ne fac rău pe termen mediu și lung. Și nu vorbim doar despre industrie sau economie, ci despre securitatea națională. (…) Avem 130 de membri în organizație, dintre care doar 20 sunt companii de stat, iar 80 sunt companii private.



Asta înseamnă că industria de apărare din România este puternică și are potențial. Și nu doar industria de apărare are potențial, ci și industria auto, care a rămas fără foarte multe comenzi și care poate integra o parte din business în industria de apărare”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu.

Generalul de brigadă Stan Petrescu a vorbit despre dependența României de importuri pentru sisteme esențiale de apărare și despre efectele lipsei unei strategii coerente în domeniu.


„România a rămas dependentă de importuri pentru multe sisteme de luptă: radare, avioane, rachete și echipamente electronice.
Î
n aceste domenii depindem în mare măsură de Statele Unite și de alți parteneri externi, ceea ce duce la diminuarea autonomiei industriale.
Decăderea capacităților de apărare a fost rezultatul unui cumul de factori externi și interni, dar și al unor decizii politice greșite și al lipsei de viziune strategică”, a declarat Stan Petrescu.