ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


AUR cere modificarea legii privind popririle și atenționază că în cazul unei rețineri de 50% din venituri, românii cu salarii de sub 5.000 de lei riscă să nu mai aibă ce mânca. Deputatul AUR Lucian Mușat a depus o propunere legislativă pentru completarea art. 729 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în vederea consolidării protecției debitorilor cu venituri lunare nete de până la 5.000 de lei. Inițiativa prevede reducerea plafonului maxim de reținere la 30% din venitul lunar net în cazul în care există mai multe urmăriri asupra aceleiași sume.

Potrivit inițiatorului, actuala reglementare permite, în cazul urmăririlor multiple, reținerea a până la 50% din venitul lunar net al debitorului, indiferent de nivelul acestuia. „Aplicarea acestei cote în cazul persoanelor cu venituri reduse conduce la situații în care resursele rămase nu mai asigură acoperirea cheltuielilor minime de trai, afectând demnitatea umană și dreptul constituțional la un nivel de trai decent”, se arată în expunerea de motive.

Datele statistice invocate în fundamentarea proiectului indică faptul că un venit lunar net de 5.000 de lei sau mai mic se situează la limita subzistenței pentru o persoană singură și devine insuficient în cazul existenței unor persoane în întreținere. În aceste condiții, reținerea a 50% din venit poate împinge debitorul într-o zonă de vulnerabilitate severă, cu riscuri sociale precum sărăcia extremă, pierderea locuinței sau deteriorarea stării de sănătate.

Prin introducerea unui nou alineat la art. 729, se instituie un prag intermediar de protecție: pentru debitorii cu venituri lunare nete mai mici sau egale cu 5.000 de lei, în cazul existenței mai multor urmăriri asupra aceleiași sume, reținerea nu va putea depăși 30% din venitul lunar net, indiferent de natura creanțelor, cu excepția situațiilor în care legea prevede altfel.

„Prin prezenta inițiativă se urmărește corectarea unei discontinuități legislative și instituirea unui mecanism echitabil, care să adapteze sarcina executării silite la capacitatea economică reală a debitorului, fără a afecta substanța dreptului creditorului”, se mai arată în expunerea de motive.

Proiectul nu generează cheltuieli suplimentare la bugetul de stat și nu implică modificări instituționale, urmând a fi aplicat în cadrul procedural existent de către executorii judecătorești.