ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


„Ultimul servitor” al Academiei Române și „primul între egali”, așa cum s-a autodefinit, președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan- Aurel Pop, vineri, la Suceava, în unul dintre cele mai emoționante discursuri despre Moldova, Bucovina, Unire și România, cu ocazia sesiunii solemne, de sărbătorire a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu țara.
 
Mai mulți membri ai Academiei și o delegație de la Cernăuți au participat, la Muzeul Bucovinei din Suceava, la sărbătorirea împlinirii a 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România. Academicianul  Ioan-Aurel Pop a declarat  într-o pledoarie pentru unitate, reconciliere și de recunoaștere a meritelor provinciei Moldova, că bucovinenii sunt cei mai vechi și mai neaoși moldoveni, scrie newsbucovina.ro.

„De câte ori n-am auzit „Eu sunt bucovinean, nu moldovean”. Mai întâi trebuie să ne reamintim că regiunea Bucovinei cum se spune în Declarația de Unire a fost chiar vatra Moldovei, adică Țara de Sus. În Bucovina se găsesc cele trei capitale vechi ale Moldovei, adică Baia, Siret și Suceava. Aici se află marile ctitorii și tot aici se află gropnițele domnești despre care pomenește Declarația de Unire cu odorul cel sfânt la Putna. Aici își doarme somnul de veci Părintele Moldovei, eroul nostru național, Ștefan cel Mare și Sfânt, care așa viforos cum era a deschis calea Țării Românești răsăritene înspre înveșnicire”, a spus Ioan Aurel Pop.
Președintele Academiei Române a subliniat că distincția dintre Bucovina și restul Moldovei este de dată recentă și provine din secolul al XVIII-lea, înainte neexistând decât Țara de Sus și Țara de Jos.

El a explicat că între Țara de Sus și Țara de Jos, diviziunea cea veche nu a fost pe meridian, nord-sud, cum au încercat și au reușit rușii să facă de-a lungul Prutului, ci a fost după rânduiala noastră veche, pe paralelă, pe lina est-vest, după cum era structura țărilor românești tradiționale aliniate între munți și Nistru încă din primul mileniu al erei creștine.
„Prin urmare, bucovinenii nu sunt numai moldoveni, dar sunt cei mai vechi, mai neaoși moldoveni, dacă țineți seama de formarea voievodatului Moldovei”, a spus Ioan Aurel Pop.

Președintele Academiei Române spune că nevoia de distincție a bucovinenilor vine din cel puțin două motive, primul fiind sensul peiorativ pe care îl dau unii- ignorant și răuvoitor- numelui de moldovean, iar al doilea este legat de pătrunderea mai rapidă în Bucovina a civilizației occidentale în urma anexării ei de austrieci.
„E rău să te stăpânească străinii, dar nu-i tot una să te stăpânească un imperiu mai înapoiat sau unul mai avansat. Când spun mai înapoiat sau avansat mă gândesc la modelul de civilizație care domină astăzi în lume, nu mă gândesc la popoare. Iar modelul care domină astăzi în lume nu este cel răsăritean, bizantin și ortodox, din păcate pentru noi, ci este modelul de civilizație concurențial, individualist, competitiv, cu industrie, cu bănci, cu luptă până la sânge pentru profit. Acest model e cel care domină lumea”, a spus Pop.

El a adăugat că Bucovina, pătrunsă fără voia ei pe traseul acestui model, a devenit mai occidentală, mai potrivită cu modelul decât restul Moldovei.
Președintele Academiei Române a mai vorbit și de pericolul făcut între moldoveni și români.

„Mai este o dinstincție între moldoveni și români care este mult mai primejdioasă pentru că sapă încet și sigur la rădăcinile națiunii române. De când există pe scena internațională Republica Moldova, confuzia se răspândește cu repeziciune și în Occident”, a spus Ioan Aurel Pop, precizând că „statalitatea” creează identitate mai ales cum în Franța statul se confundă cu națiunea și naționalitatea sau etnia cu cetățenia.
„Din moment ce patria lui Eminescu este România, iar Eminescu este poet național și în Moldova, cum să se poată vorbi de moldoveni ca un popor distinct de poporul român? E lipsit de orice logică”, a spus președintele Academiei Române.

El consideră că datoria fiecărui intelectual român, dar în principal a statului, este de a spulbera această confuzie.

„Din pricina  deosebirii voite dintre moldoveni și români se nasc și confuzii deosebite și nu cred că soluția este să răspândim confuzii. Cum bavarezii sunt germani, cum toscanii sunt italieni, și moldovenii sunt români. Nu există nicio contradicție între numele regional și numele național”, a conchis Ioan Aurel Pop.