ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Academia Română reprezintă „consacrarea valorii și a excelenței”, „factor al echilibrului în societate”, „ateneu erudit” și „are menirea de a oferi expertiză în toate domeniile științei”, a fost caracterizarea făcută de președintele forului, Ioan Aurel Pop, în cadrul sesiunii extraordinare care a avut loc joi pentru a marca 153 de ani de la înființarea instituției.  Președintela Academiei Române a subiliniat faptul că forul este preocupat de recunoașterea prestigiului intelectualilor valoroși „care au gând bun pentru România”, dar și de „curmarea neînțelegerilor endemice” din sânul societății noastre, scrie Agerpres.

„La 1 aprilie, în urmă cu 153 de ani, Locotenența Domnească a României, după eforturi și după o atentă priveghere depuse în vremea principelui unificator Alexandru Ioan Cuza, se năștea cea mai importantă instituție de consacrare a valorilor din România și din spațiile locuite de români. Vocația Academiei Române a fost, de la începuturile ei, de instituție națională”, a spus în deschiderea sesiunii președintele Ioan Aurel Pop.

„Proiectele de viitor ale Academiei sunt foarte multe și toate sunt legate de cultura națională, de cercetarea științifică, de spiritualitatea românească, de bunul mers al acestei țări în general. Ne preocupă funcționarea instituției, reașezarea sa pe locul care i se cuvine, curmarea neînțelegerilor endemice din sânul societății românești, recunoașterea prestigiului celor mai valoroși intelectuali români sau străini care au gând bun pentru România”, a afirmat Pop, în discursul susținut la sesiunea festivă organizată cu ocazia împlinirii a 153 de ani de la înființarea Academiei.

El a accentuat că, în ciuda rezultatelor de excepție recunoscute în cadrul uniunilor internaționale ale academiilor europene și mondiale, "impactul Academiei Române e proporțional cu impactul țării noastre în lume”.

„Academia nu poate face minuni, nu poate crea imagine bună mereu din moment ce realitățile sunt așa cum sunt. Ca să reflecți binele țării e nevoie ca să existe acel bine în realitate", a punctat academicianul.

Ioan-Aurel Pop a spus că în timpul comunismului, "într-un regim de dictatură", Academia a fost obligată "chiar să facă unele compromisuri (...) pentru ca instituția să nu fie distrusă complet".

„Din păcate, Academia nu se poate concentra întotdeauna pe realitățile intelectuale, din moment ce, în urmă cu peste 70 de ani, a fost privată de toate bunurile sale, lipsită de unii din cei mai valoroși membri, obligată să supraviețuiască într-un regim de dictatură și chiar să facă unele compromisuri, pentru care nu pot fi acuzați oamenii pentru că nu sunt vremile sub oameni, ci bietul om sub vremi. Și dacă au făcut compromisuri academicienii în regimul comunist au făcut pentru ca instituția să nu fie distrusă complet", a declarat Ioan-Aurel Pop.

Președintele forului a reamintit că Academia nu are fondurile necesare ca să funcționeze independent.

„La 1989, când Academia și-a reintrat în drepturi, după mai bine de patru decenii de privațiuni, statul nu a înapoiat instituției decât o parte din ceea ce îi aparținuse de drept. Restul bunurilor au trebuit recuperate pe calea justiției, prin procese îndelungate și costisitoare. Acest imens efort, care nu s-a încheiat încă, a secătuit Academia de bani și de energii. Academicienii nu sunt pe lumea asta ca să lupte cu legi nedrepte și nici cu mașinațiunile unor răuvoitori. În consecință, în ciuda legendelor care circulă, Academia nu are fondurile necesare ca să funcționeze independent, demn, pentru că proprietățile care ar putea-o ajuta sunt secătuite, ruinate, parțial distruse și încă unele înstrăinate. Cu toate acestea, ca Pasărea Phoenix care renaște din propria cenușă, Academia a renăscut și face eforturi uriașe ca să funcționeze la standarde cerute și să își îndeplinească misiunea în serviciul națiunii române", a subliniat Pop.

El a precizat însă că „Academia nu are nevoie de milă, nu are nevoie de compasiune, ci de respect și de demnitate” și a îndemnat la iubire, înțelegere și dialog.

„Sunt, natural, instituții și personalități ale statului, multe - și îmi face plăcere să spun asta -, care înțeleg statutul Academiei și care acționează în consecință. Și le mulțumesc. Dar sunt și răuvoitori. Informația corectă este extrem de importantă în lumea de azi. Ca și forma de comunicare a informației. Iar spațiul și timpul au interferat mereu în construirea lumii și a edificiilor naționale care alcătuiesc lumea. Avem datoria în această lume să ne manifestăm ca români și ca purtători de mesaje românești. Numai așa vom fi înțeleși și respectați și numai așa vom putea deveni buni europeni. Academicienii sunt în general personalități care și-au dovedit profesionalismul și competența în cele mai înalte domenii de-a lungul deceniilor lungi de activitate. Iar acum sunt bătrâni. Dar ce bătrâni! Haideți să prețuim împreună această zestre pe care o avem. Să prețuim Academia, simbolul unității intelectuale a neamului românesc și să ne împărtășim, cum zicea Poetul, din acel farmec sfânt care privilegiază, în locul vrajbei, iubirea, înțelegerea și dialogul”, a încheiat președintele Academiei Române.

În cadrul evenimentului, academicienii Victor Spinei și Bogdan C. Simionescu, vicepreședinți ai forului, au prezentat activitățile desfășurate de Academia Română dedicate Centenarului Marii Uniri, respectiv cercetarea științifică în Academia Română și performanțele sale la nivel național și internațional.

La eveniment au fost prezente personalități ale științei și culturii din România și, ca invitați speciali, echipe de elevi cu rezultate excepționale la olimpiadele internaționale.