Senatul a adoptat tacit, marți, o propunere legislativă care stabilește că foștii lucrători/colaboratori ai Securității și persoanele cu condamnări definitive la pedeapsa privativă de libertate nu pot fi membri ai Academiei Române.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi putut fi vizat de această lege, însă demersurile pentru constatarea definitivă a calității sale de colaborator al Securității s-au împotmolit într-o decizie CCR, transmite Știripesurse. CNSAS susține că Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. Documentele invocate arată că Isărescu ar fi fost folosit de Securitate ca persoană de sprijin și sursă încă din 1979 și că ar fi furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist. Dar alături de acesta se află chiar vicepreședintele Academiei, fostul angajat Humanitas și rector al Universității București, Mircea Dumitru, dovedit drept turnător al Securității de presă și aflat în proces cu CNSAS pentru stabilirea acestei calități chiar în acest moment. Astfel, o adeverință postată pe site-ul CNSAS datată cu 04.07.2017 și publicată pe siteul CNSAS pe data de 17 iulie 2017 atestă faptul că „domnul Dumitru Mircea a fost recrutat de către Securitate în scopul încadrării informative a studenților din Facultatea de Filozofie din București și a semnat la data de 23.10.1980 un Angajament, olograf, fiindu-i atribuit numele conspirativ Negulescu II”. Cazul a fost dezvăluit în premieră de Evenimentul Zilei. El este „fellow” al Colegiului Noua Europă al lui Andrei Pleșu, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București iar înainte de 1989 a fost instructor la Casa Pionierilor, Buftea, sectorul agricol Ilfov. Deși nu cunoaște limba germană decât la nivel „citit-mediu”, conform propriului CV, fostul ministru al Educației lui Dacian Cioloș apare ca traducător din germană a unei cărți de filosofie grea la Editura Humanitas al lui Gabriel Liiceanu. „A turnat și i-a adunat”...

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 20 iunie, a fost citită de vicepreședintele Senatului Sorin Cîmpeanu, care a condus ședința de marți a plenului.

"Nu pot fi membri ai Academiei Române cetățeni pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă prin care se constată că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității și au desfășurat activități de poliție politică și nici cetățeni pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă de condamnare la pedeapsa privativă de libertate cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea de drept sau reabilitarea judecătorească", prevede proiectul de lege, potrivit Agerpres.

"Menținerea standardelor de integritate morală și profesională la un nivel înalt într-o țară fostă comunistă nu face altceva decât să consolideze principiile de demnitate și transparență care stau la baza instituțiilor publice de înalt prestigiu, cum este Academia Română. Prin acest proiect de lege dorim să transmitem un mesaj clar că România se angajează în promovarea valorilor democratice și că instituțiile noastre academice țintesc să fie piloni ai unui stat fondat pe acestea. Este imperativ să garantăm că Academia Română este compusă din oameni integri care să ofere contribuții de valoare pentru progresul științific și cultural al țării noastre", se mai arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz.