Academia Română a transmis joi, 3 decembrie, o adresă către Ministerul Educației în care își reafirmă punctul de vedere din 28 iulie despre educația on-line și îi cere ministrului Anisie să identifice soluții pentru revenirea la învățămâmtul în sala de clasă, cu întâlnirea directă dintre elevi și cadrele didactice.

„Vă rugăm să luați în considerare consecințele acestui experiment și să apelați la specialiști competenți pentru identificarea soluțiilor de revenire la învățământul în sala de clasă, cu întâlnirea directă dintre elevi și educatori, cel puțin pentru ciclul primar. Suntem convinși că se pot găsi modalități de a nu sacrifica sănătatea fizică și mentală a copiilor acestei țări și a nu periclita procesul de educare și formare a tinerei generații.

Necesitatea regândirii întregului sistem național de educație este o evidență pentru toată lumea, după cum este clar că o strategie națională nu poate fi făcută superficial, fără efectuarea de studii și analize competente, cu implicarea specialiștilor. Academia Română își manifestă încă o dată disponibilitatea de a se implica în acest proces și de a colabora cu Ministerul Educației și Cercetării pentru fundamentarea științifică a acestui demers”, se arată în scrisoarea adresată ministrului Educației, Monica Anisie, semnată de președintele Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop.

În aceeași zi, Academia Română a mai trimis un punct de vedere către Ministerul Educației în legătură cu protocolul dintre acesta din urmă și Asociația „Livădzli di Paicu” pentru „promovarea cursurilor opționale de cultură și civilizație aromână în școlile din România”. Academia Română atrage atenția că, din perspectivă științifică, aromâna este unul dintre dialectele limbii române, iar nu o limbă de sine stătătoare, precum și că românii de la nord de Dunăre și cei din sudul fluviului au o identitate comună, dată de unitatea istorică și lingvistică ce îi leagă. De aceea, aromânii nu pot fi considerați o minoritate etnică în România, făcând parte din același popor român. 

Potrivit Academiei, astfel de demersuri fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni, ca și a altor români din afara granițelor României, de limba și de poporul român. În mod firesc, Ministerul Educației Naționale nu poate valida asemenea demersuri anti-naționale. „Statul român nu poate să fie părtaș la astfel de „invenții” neștiințifice, carea creditează existența în România a „etniei aromâne” și a „limbii aromâne”. (...) Solicităm Ministerului Educației și Cercetării rezilierea acestui protocol, care riscă să fie utilizat în scopuri străine de interesul național, de unitate a tuturor românilor, și care poate crea, pe termen mediu și lung, premisele unor consecințe nefaste”, se mai arată în comunicatul Academiei Române. 

Nu doar Academia critică protocolul semnat între minister și Asociația „Livădzli di Paicu” pentru promovarea cursurilor opționale de aromână în școlile din România, ci și Societatea de Cultură Macedo-Română, care a reacționat prompt la vestea încheierii acelui parteneriat, arătând că asociația care a intrat în grațiile Monicăi Anisie are doar o lună de existență și încearcă să acapareze și instrumenteze niște cursuri „realizate încă din anul 2007, prin Ordinul 1513/13.07.2007”, potrivit RGN Press