IREVERENTA SI BLASFEMIE LA SPIEGEL INTERNATIONAL

Publicatia germana Spiegel (International) e deranjata ca in capitala Americii, Washington DC, sunt 800 de biserici la o populatie de 700 000 de locuitori, adica un lacas de inchinare tot la 875 de oameni. Afli o biserica, scrie Spiegel, "la fiecare colt de strada”. Ponderea aceasta mare de biserici si crestini practicanti, afirma recent publicatia, e dovada ca se incearca instaurarea unei "teocratii” dincolo de Ocean. Articolul masiv a fost publicat la finele anului anul trecut dar numeroase alte articole din presa internaționalist-globalistă reiau tema constant

Ireverenta bigotilor progresisti

Problema fundamentala cu articolul, insa, este ca autorul nu stie ce scrie. El dovedeste ca o minte lumeasca nu poate pricepe lucrurile duhovnicesti. De fapt, autorul inventeaza o conspiratie pe care o transforma, prin autoritatea condeiului si publicatiei lui, in "adevar”, ceea ce nu sta chiar bine unei publicatii masive care influenteaza orientarea intelectuala si politica a multora.

Ostilitatea autorului fata de crestinism si crestini e evidenta. In iulie, autorul a participat la deschiderea unei noi biserici in Washington, situate la doar citeva colturi de Casa Alba. I-a atras atentia ca la festivitatea de deschidere a participat Pete Hegseth, Ministrul Apararii SUA, un barbat care in anii tineretii era pierdut din punct de vedere moral, dar si-a revenit la normalitate sub influenta crestinismului.

Asta dovedeste, scrie autorul, ca "The US President Donald Trump’s inner circle is deeply involved in the world of extremist Christians and shares a single goal: to bring America under biblical rule. … The Administration opened the doors of power to far right Christian nationalists. Their goal: an American theocracy / Cercul apropiat al Presedintelui SUA Donald Trump e inradacinat adinc in lumea crestinilor extremisti si impartaseste un singur scop: sa puna America sub autoritatea Bibliei. … Administratia si-a deschis portile pentru extremistii crestini nationalisti. Scopul lor: o teocratie americana”.

Termeni iresponsabili

Nu era autorul deranjat doar de prezenta lui Hegseth la festivitatea de deschidere, dar si surprins (neplacut), ca "majoritatea mare a participantilor erau tineri albi cu copii multi”. Ca si cind a apartine rasei albe este un lucru rusinos iar a avea copii (unul sau multi) un pacat social inpardonabil. Iata, insa, ceva intradevar straniu si bizar pentru o minte care nu pricepe Scripturile si pentru care secularismul e singura doctrina acceptabila pentru organizarea societatii: o comunitate tinara cu multi copii care se inchina lui Dumnezeu in loc sa-si petreaca duminica la cinematograf ori sa-si indoctrineze copiii in confuzie sexuala. De necrezut pentru o minte intoleranta si dispretuitoare la adresa crestinilor.

Etichetele pe care autorul le foloseste la adresa crestinilor sunt din cele mai josnice: "far right Christian nationalists / nationalisti crestini de extrema dreapta; extremist Christians / crestini extremisti; Christian crazies / crestini descreerati; Bible fanatics / fanatici ai Bibliei; Christian fanatics / fanatici crestini; Jesus freaks / Crestini bizari; delusional Christians / crestini suferinzi mintal”. Autorul numeste deschiderea lacasului de inchinaciune "a bizarre carnival of credulity / un carnaval bizar al credulitatii”. Iar evenimentele din 6 ianuarie 2021 el le atribuie unor"Christian fanatics / fanatici crestini”.

Aceste diatribe sunt la fel de josnice ca cele folosite de sovietici pe vremea lui Lenin si Stalin, a lui Ceausescu si a tuturor dictatorilor comunisti. Autorul insa e deranjat si de mesajul pastorului, din care mintea lui secularizata si intoleranta retine doar ca credinciosii trebuie sa se opuna "feminismului si sodomiei in capitala Americii, casatoriilor unisex, avortului si fortelor intunericului”. E mai potrivit si recomandabil, insa, ca in 2026 sa raminem la fel de "ingusti la minte” privind pacatul cum ne invata Scriptura (Apostolul Pavel), dar si determinati sa schimbam viata cetatii in una sanatoasa valoric.

Ghent, sau Europa fara crestinism

In Europa, insa, lucrurile stau invers. Ghent e un oras istoric in Flandra (azi Belgia) care exemplifica devenirea in timp a unui oras european odinioara dedicat valorilor si crestinismului intr-un oras indiferent fata de ele si de mostenirea spirituala a parintilor lui.

Spre deosebire de Washington DC, la 250 000+ de locuitori, Ghent are 46 de biserici, toate vechi, ultima fiind terminata acum 200 de ani in 1825, cind orasul avea 70 000 de locuitori, adica o biserica tot la 1500 de oameni. In 200 de ani nu s-a mai construit nici o biserica de rit traditional (catolica ori protestanta) in acest oras cu o lunga traditie crestina. In contrast, anul trecut a fost deschisa in Romania cea mai mare biserica ortodoxa din lume. Contrastul intre Bucuresti si Ghent, dar si intre Flandra si Romania, este imens dar si cu consecinte.

Deschiderea de noi locasuri de inchinaciune este un semn bun: localnicii dovedesc ca inca sunt interesati in lucrurile duhovnicesti si respecta mostenirea spirituala a inaintasilor. Indraznesc sa spun ca intr-un fel 1825 a marcat finalul erei crestinismului vibrant in Ghent, de atunci el fiind in continua scadere la fel ca si in alte metropole occidentale.

Primele asezaminte crestine din Ghent dateaza din 650 cind un calugar s-a asezat in acele imprejurimi pentru a increstina populatia bastinasa. A fost si anul in care s-au construit doua manastiri.

Pe la 1200 Ghent a inceput sa se imbogateasca. A detinut monopolul regal pentru depozitarea grinelor din zona, orasul primind in taxe o tremie din grinele agricultorilor. Astfel, Ghent s-a imbogatit peste noapte. A devenit un oras mercantil unde s-a dezvoltat inca timpuriu industria textila. Jumatate din populatia orasului muncea la fabricarea postavului si a stofei care au ajuns sa imbrace jumatate din locuitorii Europei medievale.

Bogatia au folosit-o si pentru constructia de biserici si catedrale immense. Au platit pictori talentati sa picteze tablouri si sa decoreze interiorul bisericilor cu fresce incredibil de frumoase, detaliate, pe teme biblice variate care au luat ani de zile sa fie terminate.

Cind Lumea Noua a fost descoperita, Ghent, Flandra, Valonia, Brabant si Olanda au avut bogatii imense care le-au permis sa angajeze caravele, emigranti si mercenari care au trecul Atlanticul investind sume colosale in lumea noua. Bogatia s-a imultit si mai mult.

Saracie spirituala in Ghent si Europa

Spitirual, insa, Ghent si tinuturile dimprejut au inceput sa saraceasca. Protestanii au ucis catolicii si catolicii au ucis protestantii. Protestantii au fugit in Olanda. In timp, energia si vivacitatea spirituala a cetatenilor au fost secate de disputele si dictaturile eclesiale, cea mai crunta dintre ele fiind cea calvinista. Intre 1577 si 1584, calvinistii au instaurat The Calvinist Republic of Ghent / Republica Calvinista din Ghent, o tiranie teocrata.

Imperiile vremurilor au poftit si ele de bogatia Ghentului si a tinuturile dimprejur, purtind razboaie peste razboaie. Iar interesul in crestinism a scazut in tandem cu imbogatirea locuitorilor.

Astazi, bisericile din Ghent sunt doar cladiri. Interesul cetatenilor in relatia cu Dumnezeu e minim. Unele biserici au fost transformate in muzee.

Anul trecut o biserica a fost transformata intr-un magazin alimentar select detinut de firma americana Food Lion.

Marriott a cumparat mai multe biserici si le-a transformat in hoteluri.

Monasterium Hotel din Ghent obisnuia a fie o manastire de maicute. Astazi e un hotel.

Biserica adiacenta manastirii, veche de sute de ani, a fost vinduta si ea, de-consacrata si transformata intr-un bar.

Unele cladiri de biserici sau parti de biserici au devenit restaurante.

Ghent, la fel ca si o multime de alte orase europene pe care le-am vizitat in ultimul an, adeveresc cuvintele Mantuitorului ca daca oamenii nu propovaduiesc Adevarul si valorile, pietrele le vor propovadui.

Alianta Familiilor din Romania