ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Agenția Națională de Presă AGERPRES a împlinit 133 de ani de existență la 27 martie 2022.

La 15/27 martie 1889 era înființată, cu titulatura de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română - „Agence Telegraphique de Roumanie” - „Roumagence”, prima agenție de presă „românească, națională și autonomă” care, de-a lungul timpului, a avut mai multe denumiri: Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română (1889-1917), Agenția Telegrafică Română „Orient-Radio” - RADOR (1921-1949), Agenția Română de Presă - AGERPRES (1949-1989), Agenția Națională de Presă ROMPRES (1990-2008) și Agenția Națională de Presă AGERPRES (din 2008).

Documentele oficiale, care au stat la baza înființării primei agenții naționale de presă, datează din zilele de 15/27 și 16/28 martie 1889, ambele conținând în mare aceleași înscrisuri, și poartă semnăturile ministrului român de externe, Petre P. Carp, și a directorului și proprietarului „Politische Correspondenz”, Erich Schaffer.

La 24 ianuarie/5 februarie 1889, ministrul de Externe, Petre P. Carp, ceruse „Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor” din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o „odae mare în casele ce le ocupă” viitoarei agenții telegrafice pentru a-și începe activitatea, potrivit lucrării „Un secol de agenții de presă românești 1889-1989” (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

Agenția Telegrafică a României și-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, fapt atestat de scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul „Agence Roumaine - Correspondence telegraphique nationale”. În scrisoarea semnată de primul său director, M. Brăneanu, acesta cerea să se intervină pentru ca Direcția telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenția Română le transmitea străinătății și menționa: „Ieri am expediat prima telegramă”. Odată cu inaugurarea Palatului Poștelor și Telegrafului de pe Calea Victoriei în 1900, agenția și-a mutat sediul aici. În 1904, la conducerea Agenției s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de externe.

La sfârșitul anului 1916, în condițiile ofensivei germane, odată cu evacuarea guvernului român la Iași, agenția a fost și ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunța, la 2 noiembrie 1917, legația de la Paris, că „Agenția Română nu mai funcționează”.

Prima agenție națională de presă modernă - „Orient-Radio RADOR” a fost fondată, la 16 iunie 1921, ca societate mixtă, potrivit lucrării „Agențiile de presă din România 1889-1999” (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, 2001). Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legația română din Paris și avocatul Sebastian Șerbescu. Această inițiativă a fost susținută puternic de ministrul afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenții naționale, potrivit lucrării „Un secol de agenții de presă românești 1889-1989” (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). Sediul agenției se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Șerbescu.

La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri semnată de Ion I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acțiunile societății anonime „Orient Radio-RADOR”, devenind proprietarul exclusiv al agenției de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunțe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerințelor celei de-a doua conferințe a agențiilor de presă aliate.

„Legea pentru reorganizarea și funcționarea societății 'Orient-Radio' (RADOR S.A.)” a fost votată în Senat la 3 martie și în Adunarea Deputaților la 19 martie 1926 și promulgată de regele Ferdinand la 24 martie. În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenției. Acesta a fost sediul RADOR și, mai târziu, al AGERPRES-ului, până la mutarea acestuia din urmă în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei. Bombardamentele din 24, 25 și 26 august 1944 au distrus complet imobilul din Matei Millo. RADOR-ul s-a mutat atunci în strada Nicolae Filipescu nr. 40, într-o clădire pusă la dispoziție de Ministerul de Externe, de unde transmitea presei centrale știrile recepționate de la agenții.

Regele Mihai I a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii și statutului Societății Orient Radio. Aceasta și-a schimbat denumirea în „RADOR - Agenție de informații telegrafice”, iar durata de funcționare a agenției a devenit nelimitată, potrivit lucrării „Un secol de agenții de presă românești 1889-1989” (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).

După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul 217 din 20 mai 1949 se anunța înființarea Agenției Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniștri, numită pe scurt AGERPRES. Se preciza, totodată, că întregul patrimoniu RADOR devenea patrimoniul AGERPRES. Decretul a abrogat, totodată, legea privind funcționarea RADOR.

La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înființa Agenția Română de presă ROMPRES. Din 1995, sistemul informatic redacțional al Agenției a fost realizat cu sprijinul Franței și PIDC/UNESCO, cu sprijinul tehnic al Agenției France Press (AFP) și LOGIPRESS. În 1999 a fost lansat primul site oficial al Agenției.

În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza și funcționa ca instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul și Camera Deputaților au adoptat, la 15 aprilie și, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.

De-a lungul timpului, AGERPRES a trecut prin diferite etape de dezvoltare și momente-cheie. La 17 septembrie 2013 a avut loc rebrandingul agenției, sub un nou slogan „AGERPRES - Actualizează lumea”, cu un nou site - agerpres.ro și o nouă identitate vizuală. Agenția a devenit și mai vizibilă, implicându-se în diverse proiecte noi, participând la și organizând evenimente, lansând noi fluxuri și secțiuni dedicate.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews