Ambasada Federației Ruse la București afirmă că declarații ale ambasadorului Valeri Kuzmin la o conferință desfășurată la Suceava - pe tema unui referendum privind eventuala unire a Republicii Moldova cu România și a intervenției ruse în Georgia - care au stârnit reacții din partea opiniei publice din România au fost greșit interpretate, posibil din cauza traducerii "nu tocmai precise" și a citării selective, scrie news.ro.

 Ambasada consideră necesar de a expune cuvintele autentice rostite de diplomatul rus, deoarece greșita interpretare a acestora ar putea fi rezultatul unei traduceri nu tocmai precise în limba română, precum și a citării selective a unor fraze separate prin extragerea lor dintr-un context mai amplu", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a ambasadei privind participarea ambasadorului la conferința  „Dezvoltarea relațiilor antreprenoriale cu Federația Rusă", desfășurată joi, la Suceava.

Referendumul din Crimeea și situația României și a Republicii Moldova

Conform News Bucovina, la conferință, diplomatul rus a declarat: „În România, nu de puține ori am auzit care ar fi partea legală, sau cum ar trebui să se unească România cu Republica Moldova: în baza dreptului istoric sau cu ajutorul referendumului. Având în vedere că aveți aceste detalii eu v-aș propune să mergeți pe ideea referendumului, ținând cont că o astfel de situație s-a întâmplat în Crimeea”, a spus Kuzmin.

De asemenea, după ce a invocat situația din Crimeea și referendumul pentru independența Cataloniei, ambasadorul rus a fost întrebat cum vede situația privind situația Bucovinei care a fost împărțită în două, răspunsul fiind, conform News Bucovina: „Având în vedere aceste elemente puteți analiza și situația din Bucovina”.

Ambasada prezintă contextul în care a fost abordat acest subiect, spunând că "ambasadorul a făcut punctual referire la o analiză a factorilor favorabili și nefavorabili pentru dezvoltarea cooperării comercial-economice cu România, la etapa actuală",făcând și o analiză a esenței și a consecințelor sancțiunilor ilegale introduse de UE și câteva alte țări împotriva Rusiei în legătură cu presupusa „anexare ilegală a Crimeei."

În acest context, susține misiunea diplomatică, Kuzmin "a demonstrat că în Crimeea în martie 2014 a fost efectuat un referendum democratic, la care au participat peste 83% din populația peninsulei, din care peste 90% s-au pronunțat în favoarea intrării Crimeei în componența Federației Ruse în calitate de subiect al său", ceea ce face ca sancțiunile UW împotriva Rusiei să fie nu doar ilegale, ci ignoră voința democratică a locuitorilor din Crimeea.

"Exact în acest context, V.I.Kuzmin a exprimat presupunerea că toate aceste circumstanțe și argumente pot fi percepute în modul destul de adecvat în România, deoarece el a observat în mod repetat, în mass-media și blogosfera românească discuții despre „care poate fi baza pentru a efectua unirea Basarabiei cu România: pe baza rezultatelor unui referendum sau pe baza unui anumit drept istoric pentru acest teritoriu", explică ambasada.

De asemenea, conform postării, lui Kuzmin i s-au pus "întrebări persistente" "în ceea ce privește perspectivele unirii României cu Moldova, precum și cu unele teritorii ale altor țări vecine", acesta răspunzând că "la un moment dat, și Rusia, și România au recunoscut independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, ce a fost îndeosebi remarcat în Tratatul de prietenie și cooperare între Federația Rusă și Republica Moldova din 19 noiembrie 2001".

"În orice caz, poporul Republicii Moldova are dreptul de a-și determina propriul destin în acea forma pe care o consideră de cuviință", este concluzia ambasadei.