ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Tânăra Alexandra Căpitănescu, de 22 de ani, a fost aleasă de TVR - fără votul publicului - să reprezinte România la Eurovision cu o piesă sadomasochistă: „Choke Me”. Piesa cântată într-o atmosferă demonică și cu cantautoarea într-o îmbrăcăminte asortată încurajează strangularea sexuală și e deja criticată de activiști și experți internaționali pentru acest lucru. Din România nu a venit nici o critică, până acum, deși așa zisa „finală” în care a fost eliminat votul publicului a fost difuzată pe toate canalele TVR. În online deja s-a creat un val european prin care se cere descalificarea piesei cu inflexiuni satanice de la Eurovision sau modificarea versurilor, informează The Guardian, citat de B1TV.

Alegerea României la Eurovision a fost etichetată drept „periculoasă” și „nesăbuită” pentru că pare să romantizeze strangularea sexuală, o practică care poate duce la leziuni cerebrale și moarte, scrie The Guardian.

Militanții împotriva violenței sexuale au spus că în piesa aleasă de TVR cuvintele "se sufocă" se repetă de 30 de ori în timpul cântecului de numai trei minute. Alegerea Televiziunii publice conduse de Adriana Săftoiu de la PNL "se joacă rapid și liber cu viețile femeilor tinere", subliniază ziarul britanic

Piesa „Choke Me” („Sugrumă-mă”) include versuri precum: „It’s hard to breathe in” („E greu să respir”), „I want you to choke me” („Vreau să mă sugrumi”) și „make my lungs explode” („fă-mi plămânii să explodeze”), fetișuri sadomasochiste care, se spune, au dus la uciderea a două adolescente de către pedofilul Jeffrey Epstein, ale căror trupuri sunt căutate acum pe cuprinsul fermei sale din New Mexico, poreclită Zorro.

"Știați undeva pe dealurile din afara Zorro, două fete străine au fost îngropate la ordinele lui Jeffrey și Madam G?" (Ghislaine Maxwell) "Amândouă au murit prin strangulare în timpul sexului dur, fetiș", a adăugat e-mailul. „Ce este demonic la Jeffrey Epstein urmează să fie scris.” , se scria într-un mesaj anonim în urma căruia acum autoritățile americane au declanșat o nouă investigație pe teren.

În schimb, la noi, o fătucă dusă cu capul, sponsorizată din banii românilor, va reprezenta România la Eurovison cu o piesă care încurajează astfel de acte scelerate. Piesa Alexandrei Căpinescu a fost aleasă într-o finală de la Televiziunea Română condusă de PNL-ista Adriana Săftoiu în urmă cu 10 zile. România va intra pe 14 mai în concursul internațional de la Viena, în semifinala cu numărul doi.

La ultima prezență a României la Eurovizion, în 2023, TVR l-a ales pentru a reprezenta țara la concursul de la Liverpool pe Theodor Andrei, un tânăr care promova asiduu „cultura” LGBT. Acesta a marcat 0 puncte în semifinala cu piesa "D.G.T. (Off and On)" și nu a reușit să se califice în Marea Finală. 

Avertismente europene 

Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții „Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back”, a declarat că mesajul transmis sexualizat repetat „arată o desconsiderare alarmantă față de sănătatea și bunăstarea femeilor tinere”.

„Piesa, dar și alegerea ei de către România reprezintă o normalizare nesăbuită a unei practici periculoase. E ca și cum s-ar juca iresponsabil cu viețile tinerelor. Dovezile medicale arată că strangularea sexuală frecventă poate provoca leziuni cerebrale la femeile tinere”, a explicat profesoara.

ESC Norway, creatoare de conținut din Norvegia care analizează concursul Eurovision pe YouTube, face acuzații similare. De profesie psiholog, ea spune că piesa a fost aleasă intenționat: „Știu foarte bine ce fac. Ei folosesc un subiect devenit popular și normalizat prin cultura pornografică, ceea ce este foarte periculos. Știu că e un trend deja în cultura porno și e extrem de înfricoșător ce se întâmplă”.

Numeroase studii au arătat schimbări ale creierului la femeile care au fost în mod repetat "strangulate" în timpul sexului, inclusiv markeri pentru leziuni cerebrale și întreruperi ale emisferelor cerebrale legate de depresie și anxietate. 

„Dar ceea ce mă deranjează atât de mult este că multe femei tinere nu doresc să se angajeze în strangulare / sufocare, dar normalizarea sa îi face să se simtă ca și cum ar trebui să o facă, în ciuda propriului lor sens interior că nu este corect. Dar promovarea în acest fel face să pună sănătatea și viața tinerelor femei în pericol.”, mai spune profesoara Clare McGlynn. 

Alexandra Căpitănescu susține, însă, că versurile sunt doar niște „metafore” pentru a ilustra „sentimentul de a fi copleșit de emoții și de îndoiala de sine”, transmite B1Tv.

TVR a eliminat votul publicului  

Piesa cu influențe demonice este cântată în limba engleză.

„Publicul nu a fost implicat aproape deloc (de fapt, chiar deloc - n.n.) în alegerea piesei câștigătoare, ceea ce este o greșeală, însă TVR a pus un juriu destul de competent, în opinia mea, care a ales-o aproape în unanimitate pe Alexandra. Cu alte cuvinte, televiziunea publică a trecut deja un prim test: a delegat cui trebuie o decizie importantă. Rămâne de văzut dacă, de acum încolo, vor avea cu adevărat încredere în câștigătoarea lor. Și dacă vor mobiliza toate resursele, în special financiare, dar nu numai, pentru viziunea unei fete de 22 de ani.”, scrie un adulator de la publicația anticreștinp de extremă stânga Republica a lui CT Popescu.

„Fără să fiu absolut deloc suveranist, remarc totuși că va fi ciudat ca reprezentantul altei țări, în speță Satoshi din Republica Moldova, să fie cel care cântă în limba română și pronunță „România” la Eurovision. Asta înseamnă că Alexandra Căpitănescu va avea treabă și în afara scenei, pentru a transmite lumii întregi mesajul ei și al nostru.”, mai remarcă același personaj.

Finala a fost jurizată de muzicienii Andreea Bălan, Andrei Tudor, Marius Dia, Cristian Tarcea, Elena Popa, jurnalistă la Libertatea și solistă a trupei Yolo Band, Doru Ionescu, jurnalist TVR, și Cristian Marica Rădoi, redactor șef Radio România Cultural.

„Pentru echipa Televiziunii Române, o performanță satisfăcătoare înseamnă calificarea în Finala internațională și un moment bine construit pe scena de la Viena. O performanță bună înseamnă ca piesa și show-ul nostru să fie înțelese, apreciate și să rezoneze cu publicul european. (...) Pentru noi, asta este miza: să fim prezenți acolo cu un proiect care ne reprezintă și care poate deschide drumuri mai departe.”, a afirmat TVR pentru Ziare.com, în ziua votului.

Cu privire la eliminarea votului publicului, TVR a susținut: „Decizia nu a fost una simplă. Am dorit un mecanism clar, aplicabil și stabil într-un an cu un calendar foarte strâns și cu presiune mare pe pregătirea pentru etapa internațională. Am pus accent pe evaluarea profesională a pachetului „Eurovision-ready” – voce live, capacitate scenică, potențial de a funcționa pe scena internațională.” Au și reușit, din câte se vede.

Cine sunt autorii piesei 

 

Piesa
„Choke Me” a fost compusă și produsă de o echipă din care face parte chiar câștigătoarea finalei, alături de colaboratori de la Universal Music România.
 
Muzică: Alexandra Căpitănescu, Călin Grajdan, Elvis Silitra și Ștefan Condrea. 
 
Versuri”: Alexandra Căpitănescu și Elvis Silitra. 
 
Producție: Călin Grăjdan și Elvis Silitra (Mix & Master realizat de Călin Grăjdan).
 
Alexandra Căpitănescu a fost implicată direct în „procesul creativ”, dorind ca „piesa să reflecte trăirile ei personale legate de presiunea succesului și anxietate”.
 
Pentru punerea în scenă a piesei „Choke Me” la Selecția Națională 2026, „echipa creativă” a fost formată din următorii „specialiști”:
 
  • Regie Video (pentru videoclip și concepte vizuale): Isabella Szanto, care s-a ocupat și de montajul materialului vizual.
  • Imagine (DoP) și Producție: Paul Tatcu.
  • Styling: Laurențiu Cosmin Matei.
  • Machiaj (MUA): Andreea Fugaru.
 
În ceea ce privește scenografia și coregrafia de pe scena TVR, autoarea a colaborat îndeaproape cu echipa postului public și a menționat într-un interviu la ProFM că mișcarea scenică a fost gândită să sublinieze starea de claustrofobie și presiunea emoțională a versurilor.