Rezistența prin cultură, care a existat și în perioada comunistă, chiar dacă nu a fost completată și de o rezistență politică, este și mai necesară în prezent, când societatea de consum și indiferența în creștere ne fac să-l înlocuim pe Eminescu cu McDonald’s, le-a spus poeta Ana Blandiana elevilor Liceului Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu prezenți, marți, la  Ateneul Român, la statuia lui Mihai Eminescu.

„Vreau să vă spun ceva despre această perioadă (comunista n.r). S-a discutat mult despre rezistența prin cultură. Dacă a existat, dacă n-a existat. De fapt problema nu e dacă a existat sau nu a existat, pentru că în mod evident a existat, pentru că astăzi se reeditează opere apărute atunci care au rezistat în timp, problema era doar dacă o rezistență prin cultură este suficientă. Și în mod evident nu era suficientă. Ar fi trebuit să existe și o rezistență politică – care însă nu era posibilă din cauza terorii. Însă rezistența prin cultură este și mai necesară acum. Pentru că societatea de consum și indiferența în creștere, faptul că au apărut curente împotriva tradiției, împotriva miturilor, ne fac să-l înlocuim pe Eminescu cu McDonald`s. Ține de noi și de felul în care rămânem legați strâns de adevărata cultură, de felul în care vom rămâne noi înșine”, a spus Ana Blandiana. 

ImunoMedica


Potrivit poetei, „definiția unui popor este definiția sa culturală”. 

„N-o să uitați, sper! În măsura în care veți rezista citind cărți, indiferent cum: puteți să le citiți pe hârtie, pe telefon sau computer, dar să citiți! În măsura în care citiți deveniți voi înșivă, vă înțelegeți și pe voi și poporul din care veniți”, le-a spus Ana Blandiana elevilor veniți la statuia lui Eminescu din București.   

De șase ani, elevii Liceului Pedagogic Ortodox „Anastasia Popescu” depun pe umerii statuii lui Mihai Eminescu, aflate în fața Ateneului Român, „o ghirlandă de garoafe roșii, într-un gest simbolic de întreit omagiu adresat poetului - „sumă lirică de voievozi”, dar și rezistenței prin cultură în anii comunismului și Culturii Naționale înseși, căreia această zi îi este dedicată”.

Elevii prezenți la eveniment au aflat de la poeta Ana Blandiana cum era sărbătorită ziua lui Eminescu în perioada comunistă
 
„Ziua nașterii lui Eminescu (înainte de 1989 n.r.), care atunci nu era Ziua Culturii Naționale, era infinit mai importantă pentru noi decât este acum pentru tinerii de azi. Pentru că în luna ianuarie erau născuți Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Și zilele lor de naștere erau sărbătorite demențial: toate ziarele, toate revistele publicau poze, scriau omagii ș.a.m.d. Și noi ne simțeam profund umiliți de toată această sărbătorire a unor analfabeți. (...)Și atunci noi serbam ziua lui Eminescu ca un fel de răscumpărare a umilinței de a vedea cum îi sărbătoresc pe ei. Acesta a fost contextul în care Geo Bogza a inventat ghirlanda de flori puse peste statuia lui Eminescu, o tradiție pe care ați reluat-o voi și îmi pare grozav de bine!  E foarte frumos să continuăm tradiția. Nu numai că nu trebuie să ne distrugem miturile, ci trebuie să facem tot ce putem să le amplificăm”, a povestit Ana Blandiana.

Poeta a amintit despre calitățile umane ale lui Eminescu și a subliniat că a fost o „ființă ireproșabilă”. 

„Din viața de pe pământ nu a ales decât demnitatea și suferința. Uneori mă gândesc că este clar că în această privință ne deosebim de alte popoare. Este clar că nu toți poeții naționali cuprind această înfrățire, nu pentru toate popoarele a fi mare poet înseamnă și a fi aproape sfânt. Pentru că Eminescu asta este: aproape un sfânt prin viața pe care a dus-o și prin suferința pe care a ales-o de fapt!”, a spus Ana Blandiana.

Potrivit poetei, între poezie și sfințenie există puncte comune, esența poeziei fiind aproape de esența rugăciunii.

„Ultimul lucru pe care vreau să-l spun este că Eminescu este creatorul limbii române. Asta pare să fie așa o frază, dar asta înseamnă că fără Eminescu noi am fi alți oameni, am vorbi o alta limbă, o limbă infinit mai nedezvoltată, mai necolorată.  Sentimentele noastre sunt făcute din cuvintele pe care Eminescu le-a pus acolo unde sunt”, a subliniat Ana Blandiana.