„Proiectul prevede instituirea „mediului educațional ucrainofon”. Adică, elevii români din teritoriile istorice, ale statului ucrainean de azi – regiunile Cernăuți,  Sudul Basarabiei și Maramureșul Istoric (Transcarpatia) – vor fi obligați prin lege, alături de alte minorități naționale, să comunice doar în ucraineană la școală, inclusiv la pauzele dintre lecții.

Anatol Popescu, președintele Asociației Național-Culturale a Românilor „Basarabia” din regiunea Odesa, explică faptul că „mediul educațional ucrainofon, impus prin intermediul respectivului proiect de lege, presupune crearea unor condiții de interacțiune și socializare dintre elevi cu alți participanți la procesul educativ (cadre didactice, părinți, alți angajați ai instituțiilor de învățământ), doar în limba de stat (ucraineană), atât în procesul de învățământ, cât și pe parcursul altor forme de interacțiune a elevilor cu alți participanți la procesul educativ, în incinta și pe teritoriul subiectului de activitate educativă.

Ministerul Educației și Științei din Ucraina atrage atenția că, în conformitate cu prevederile finale ale proiectul de lege, ministerele și alte organe centrale ale puterii executive vor elabora și adopta actele normative juridice adiacente, inclusiv cele privind sistemul de apreciere a competențelor de vorbire ale copiilor elevi”.

Liderul comunității băștinașe atrage atenția că această propunere de modificare legislativă este susceptibilă de a le fura elevilor vorbitori nativi de limbă română posibilitatea de a comunica între ei în limba maternă, în pauzele dintre ore. Astfel, autoritățile ucrainene ar urmări readucerea limbilor minorităților naționale – inclusiv a limbii române – la stadiul de „limbă de bucătărie”, ca în perioada sovietică.

În mod paradoxal, în plin proces de negocieri, de aderare a Ucrainei la UE și NATO, la finele anului 2023, ombudsmanul lingvistic al Ucrainei, Taras Kremen pregătea terenul pentru dezbătutul proiect de lege buclucaș pentru minoritățile naționale. 

El comenta în presă modul în care Biroul Comisarului pentru Protecția Limbii de Stat „contribuie” la garantarea limbii ucrainene în domeniul serviciilor, televiziunii și în educație. Oficialul declara că, în special, elevii ar trebui să vorbească ucraineană și în timpul pauzelor școlare, deoarece aceasta face parte din procesul educațional, conform BucPress.

Anatol Popescu este de părere că proiectul legislativ nociv a fost zămislit prin birourile acelui împuternicit. În context, liderul românilor din Ucraina a publicat un mesaj de alertă, adresat societății civile, cadrelor didactice din școlile cu predare în limba română, precum și autorităților de la București și Chișinău, care monitorizează problematica minoritară românească din Ucraina. 

El îndeamnă solidarizarea tuturor, pentru a face demersurile necesare către autoritățile de la Kiev, în vederea prevenirii noilor restricții impuse etnicilor români din țara vecină, mai ales, pentru categoria cea mai vulnerabilă dintre aceștia – copiii de vârstă școlară.

„Prin analogie, cum ar fi văzută în România obligarea elevilor și a cadrelor didactice de etnie maghiară, ca în timpul pauzelor dintre ore să vorbească între ei doar în limba de stat –  în română? În câte secunde o știre despre un asemenea abuz ar rula pe toate posturile și pe toate „burtierele” de la TV și celelalte canale media?! În câte minute ar apărea replica lui Orban de la Budapesta, și în câte clipite ar fi convocat ambasadorul României la MAE al Ungariei, pentru explicații?”, se întreabă Anatol Popescu.

„Dacă ne referim la școlile din Sudul Basarabiei, există o singură școală cu predare în limba română –  Liceul din Borisăuca, Tatarbunar, actualul raion Cetatea Albă. Conform noii propuneri legislative, pentru că este o instituție cu predare într-o limbă oficială a UE, acolo nu ar fi obligatoriu acel „mediu educațional ucrainofon”. 

Însă de acest „mediu” nu vor fi scutite școlile deja ucrainizate, parțial sau total, din satele cu populație majoritară românească, 17 școli din 21 de sate, din cele trei raioane noi comasate, din Sudul Basarabiei –  Bolgrad, Cetatea Albă și Ismail.

Va fi imposibil ca în clasele în care se studiază în limba de stat să fie impus „mediul educațional ucrainofon”, la repausul mare, spre exemplu, iar puținele clase românești să fie absolvite de acest „bine”. Autoritățile ucrainene practică generalizările, și mai mult ca sigur nu se vor sfii să mai profite o dată de ocazia de a lichida mediul de comunicare românofon, existent de când e lumea, în satele și școlile seculare românești din Basarabia Istorică”, a relatat Anatol Popescu.

„Statul ucrainean, este un restanțier mare la capitolul care ne privește direct – respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române, a drepturilor noastre constituționale sau asumate, conform tratatelor internaționale în domeniu, inclusiv a tratatelor de bună vecinătate și cooperare cu statele noastre înrudite – România și Republica Moldova.

Românii din comunitățile istorice din Ucraina sunt percepuți doar ca niște cetățeni „capabili să comunice în limba maternă (româna)”, dar obligați „să posede liber limba de stat (ucraineana)”. Statul ucrainean continua să-și camufleze politica de ucrainizare totală a rețelei de școli seculare cu predare în limba română din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa. Readuce limba română în stadiul de „LIMBĂ DE BUCĂTĂRIE”, mai rău ca în URSS, este de părere Anatol Popescu”, a scris jurnalista Angelina Olaru.