Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), d-l Octav Bjoza, a transmis autorităților competente o nouă solicitare pentru rezolvarea câtorva chestiuni pe care supraviețuitorii Rezistenței anticomuniste le consideră presante și cărora societatea românească liberă, independent de factorul politic, ar trebui să le acorde importanță, potrivit portalului ROST online.

Într-o scrisoare adresată președintelui Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Alexandra Toader, președintele AFDPR expune din nou toate proiectele necesare pentru păstrarea memoriei asupra a ceea ce a însemnat represiunea comunistă în România. Aceste inițiative ale foștilor deținuți politici au fost abandonate de autorități sau amânate sine die, pe motivul lipsei de fonduri, aceasta deși împlinirea în decembrie 2019 a 30 de ani de la căderea comunismului ar fi justificat finanțarea unor proiecte de o anvergură similară cu cele care au marcat Centenarul Marii Uniri.

Prezentăm solicitarea scrisă pe care președintele AFDPR, Octav Bjoza, a transmis-o recent președintei IICCMER, Alexandra Toader, după ce o discuție cu același conținut, purtată la începutul anului, a rămas la stadiul de promisiuni fără rezultat.

 

„Stimată domnișoară Alexandra TOADER,

Urmare a discuției avute cu dumneavoastră în ziua de luni, 27 ianuarie 2020, prin care vă informam despre o serie de probleme care ne preocupă pe noi, de mai mulți ani, fără a-și găsi rezolvarea, doresc cu acest prilej să vi le reamintesc, pentru a ne sprijini pe noi, supraviețuitorii.

În concret, ne referim la luptătorii cu arma în mână din rezistența anticomunistă, țăranii care s-au opus colectivizării, cei morți în confruntările directe cu organele de represiune comuniste sau în închisori, în lagăre de exterminare sau în deportări.

Cunoaștem faptul că nu sunt bani pentru așa ceva! Cunoaștem însă și că, de zeci de ani, România se cufundă tot mai adânc într-o criză morală fără precedent!

Indiferent de culoarea politică a celor aflați la putere, ni s-a spus de fiecare dată:

Iată o dovadă a unui cinism nemeritat!

Răspunsul nostru este simplu: „sursa o constituie confiscarea imediată și totală a averilor, indiferent de dimensiunile acestora, a sute de mii de români condamnați politic sau deportați”.

Iată câteva dintre aceste probleme:

1. Transformarea Fortului „13” Jilava într-un obiectiv vizitabil, fără a deranja activitatea penitenciarului.

 

Ce implică acest lucru:

• O intrare separată, situată undeva în dreapta intrării principale;
• Un tunel de acces, executat din plasă de sârmă;
• Un sistem de iluminat electric, cu senzori;
• Pompe submersibile, care să ridice apa de infiltrație din bazinul colector și să o evacueze în canalizare;
• Desigur, sunt și altele, mai puțin costisitoare.

 

2. Înființarea unui Centru Internațional de Studiere a Crimelor Comunismului, mai ales că, în Republica Moldova, în comuna Mereni, raionul Anenii Noi, la circa 20 km distanță față de Chișinău, a luat ființă, de mai bine de șapte ani, în aer liber, un Muzeu al Ocupației Sovietice.

Tânărul avocat Alexandru Postică, al cărui bunic a fost deportat în Siberia, este sufletul și realizatorul acestui obiectiv. A primit gratuit de la administrația locală o suprafață intravilană de 30.000 mp!

Fiecare țară europeană, fostă comunistă, va primi câte o suprafață de teren!

România a primit, de șapte ani, o suprafață de 700 mp, cu condiția de a construi pe acel teren două-trei bordeie asemenea celor realizate de bănățenii deportați în Bărăgan, în care să fie expuse documente, fotografii, cărți și diverse obiecte care au aparținut acestora.

3. Înființarea MUZEULUI ORORILOR COMUNISMULUI.

 

Bucureștiul este singura capitală europeană fostă comunistă care nu are un muzeu al crimelor comunismului, nici după 30 de ani!

Excelența Sa, Domnul Președinte al României, Klaus Werner Iohannis, în ziua de 27 iulie 2019, a promulgat Legea nr. 157/26.07.2019, care se referă la înființarea Muzeului Ororilor Comunismului. În lege se precizează că, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Culturii să elaboreze proiectul de hotărâre privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România, ce va fi adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Au trecut peste 300 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar proiectul de hotărâre nu s-a elaborat!

Mai mult decât atât, la data de 17 ianuarie 2020, subsemnatul m-am întâlnit cu Ministrul Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, și cu Secretarul de Stat, domnul Liviu Brătescu, cu care am căzut de acord că, înaintea elaborării proiectului de hotărâre, se impune încheierea unui protocol de colaborare între Ministerul Culturii, Asociația Foștilor Deținuți Politici, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității și, nu în ultimul rând,  Fundația Academia Civică.

NU S-A FĂCUT NIMIC! 

4. Efectuarea testelor ADN pentru măcar o parte din scheletele exhumate din cimitirul satului Periprava.

Având în vedere că lângă subsemnatul, în intervalul 1.01. – 30.06.1960, au murit 10 deținuți, al căror nume, localitate, precum și luna decesului le cunosc, consider că ar fi fost interesantă identificarea certă prin procedură medicală (teste ADN), după mai mult de 60 de ani, a unor înaintași care să aibă parte de o slujbă creștinească.

5. Continuarea exhumărilor în vechea formulă cu care AFDPR a colaborat excelent.

 

În concret:

Marius OPREA, cu care AFDPR colaborează excelent încă din anul 1990. Profesor, doctor în științe istorice și expert în problemele care ne vizează direct pe noi, foștii deținuți politici, a fost silit să părăsească Institutul al cărui întemeietor și prim Președinte Executiv a fost. Cu toate acestea, domnia sa a colaborat în continuare cu Institutul, în calitate de detașat, precum și cu AFDPR.

A nu se uita că Marius OPREA a fost de la începuturi un colaborator apropiat al lui Constantin Ticu-Dumitrescu, cu care a colaborat la elaborarea unor legi fundamentale în interesul deținuților politici, drept pentru care este declarat de Constantin Ticu-Dumitrescu membru de onoare al AFDPR!

Este autorul a numeroase cărți care demască crimele săvârșite de fosta Securitate.

Consider că acestea sunt suficiente motive pentru a găsi posibilitatea legală de aducere imediată a domnului Marius OPREA în cadrul Institutului prin concurs sau prin detașare!

Gheorghe PETROV, arheolog-șef cu care AFDPR a colaborat, de asemenea, în condiții excepționale.

Rugăm să i se prelungească detașarea și să i se restituie autoturismul cu care domnia sa își desfășura activitatea, fără de care deplasarea pe teren în vederea continuării exhumărilor este imposibilă.

Nu acceptăm ca AFDPR să constituie motiv de dispută între persoane, grupuri de persoane sau partide politice!

Am convingerea că vom colabora și în viitor în cele mai bune condiții, încheind și semnând un protocol de colaborare, ca de altfel în fiecare an”, a scris subsecretarul de stat și președintele AFDPR, octogenarul Octav Bjoza, în solicitarea transmisă conducerii IICCMER.