Muncitorii din Suceava plecați cu sutele la cules de sparanghel în Germania încep să lanseze mesaje disperate prin intermediul presei, acuzând condițiile inumane de muncă. Oamenii vorbesc despre coșmarul pe care îl trăiesc, spunând că tem că vor muri pe capete, în condițiile lipsei oricăror măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19.

Românii ajunși pe plantațiile nemților spun că nu se respectă condițiile de protecție pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și nici măcar nu li se pune la dispoziție săpun. Mai mult, li s-ar fi transmis că, în cazul unor controale ale poliției, să spună că totul este în regulă, potrivit Monitorul de Suceava


Mai mulți muncitori din Suceava, care sunt cazați în apropiere de Bad Krozingen, locul în care a murit de Covid-19 un bărbat de 57 de ani, din Solca, se plâng de condițiile în care muncesc.
„Vă scriu pentru că suntem într-o mare dilemă, suntem în locul în care a murit acel bărbat din Suceava, aici nu sunt condiții de protecție, sunt oameni în izolare care muncesc singuri pe câmp. Astăzi a izolat o echipă întreagă de oameni, aici este o femeie care se simte rău și așteaptă medicul de azi dimineață și nu vine nimeni să o vadă. Se lucrează și în hală la sortat sparanghel, aici oamenii stau unul lângă altul, avem măști pe care le purtăm de 5 zile. Au închis porțile firmei și au pus bodyguard, au mers apoi la oameni în câmp și le-au spus că dacă vine poliția să le spună că e totul bine. Vrem să mergem acasă, nu vrem să murim aici pe capete”, a povestit pentru sursa citată o femeie plecată la cules de sparanghel.

Femeia a mai spus că în ferma în care lucrează sunt circa 500 de muncitori, cei mai mulți din județul Suceava.
„Au venit și din focar, de la Pătrăuți și Suceava. Ne tot spun că va veni un medic să ne testeze, dar nu a ajuns nimeni să ne ia temperatura sau să vadă ce se petrece cu noi”, a mai spus femeia.

Ea a mai spus că muncitorii stau câte 3, 4 sau 5 într-o cameră, dar la început au stat și câte 7, astfel încât pericolul de transmitere a bolii a fost și rămâne unul major.

De asemenea, un alt grup de muncitori români s-a revoltat public față de condițiile de la o fermă de sparanghel din Germania. Imagini cu aceștia discutând aprins cu reprezentanta fermierului german au fost publicate pe Facebook, potrivit cotidianul.ro.

Persoana care a dat publicității imaginile pe Facebook a scris: 

„Va rog distribuiți sa vada lume ca unde a venit ni sa promis mare si sare din pacate este total altceva aici acum suntem obligați de autoritățile germane sa stam 14 zile pe carantină fără mâncare fără bani si daca meriți până în orașul care este la 4 km de noi sa scoatem bani ca ne pune familie noastre luam amenda de 25 de mii de euro si politia o zis ca 5 euro este ziua de închisoare pentru a plăti amenda politia este mana cu ei va rog distribuiți sa ajunga la domnul președinte.”
 
În contextul dezvăluirilor din presă privind condițiile în care sunt cazați și lucrează muncitorii plecați din România pentru activități sezoniere în agricultură în Germania, Avocatul Poporului a trimis o scrisoare ministrului federal al Muncii din Germania, Hubertus Heil, precum și președintelui Comisiei pentru petiții din Parlamentul german, Marian Wendt, solicitând lămuriri privind situația muncitorilor români sezonieri", informează Avocatul Poporului printr-un comunicat.
 
Avocatul Poporului a solicitat autorităților germane să precizeze dacă angajatorilor germani li s-a permis aducerea muncitorilor sezonieri după ce au făcut dovada respectării, în locurile de cazare și cele de muncă, a standardelor de igienă firești în această perioadă, ce s-a întâmplat și ce se va întâmpla cu muncitorii sezonieri depistați cu coronavirus, dacă există posibilitatea instituirii izolării sau a carantinei, cu posibilitatea de a munci pentru muncitorii nou sosiți, care trebuie să lucreze separat de ceilalți angajați timp de 14 zile și nu au voie să părăsească sediul companiei, ce se întâmplă cu muncitorii sezonieri care se îmbolnăvesc și au nevoie de asistență medicală, cine le pune la dispoziție medicamente și în ce condiții au acces la asistență medicală specializată în spital.