SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

(Iași, 14 octombrie 2023)

- comunicat de presă -

Iașul se pregătește pentru a primi, ca în fiecare an, de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, pelerini din țară și din străinătate. Alături de sfintele moaște ale Ocrotitoarei Moldovei vor fi aduse anul acesta spre închinare, de la Catedrala Mitropolitană din Arkalochori (Creta, Grecia), și sfintele moaște ale Sfântului Andrei Criteanul. O motivație importantă pentru alegerea acestui Sfânt supranumit „exarhul cântăreților bisericești” a fost conferită de faptul că 2023 este declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)”.

Pelerinajul la Sfânta Cuvioasă Parascheva va începe sâmbătă dimineață, 7 octombrie, când, de la ora 6.00, după citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva, racla cu sfintele moaște va fi scoasă din Catedrala Mitropolitană în cadrul tradiționalei procesiuni și va fi depusă în baldachinul special amenajat, unde va rămâne până duminică, 15 octombrie.

În data de 14 octombrie 2023, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată, începând cu ora 9.30, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Pentru cei care nu vor reuși să fie prezenți în preajma zonei amenajate, anunțăm că slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate de Primăria Municipiului Iași în mai multe locații. 

Reprezentanții instituțiilor de presă vor avea acces la Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva pe baza legitimațiilor de serviciu, cu rugămintea de a trimite anterior, pentru a putea comunica mai eficient, pe adresa presa@mmb.ro, datele de contact: instituția de presă, numele și prenumele jurnalistului, funcția, adresa de email și un număr de telefon mobil. Zonele de acces și alte informații utile vor fi comunicate de către organizatori la fața locului.

Programul evenimentelor organizate anul acesta de către Arhiepiscopia Iașilor este atașat mai jos, împreună cu câteva informații despre viața Sfântului Andrei Criteanul și despre viața Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru alte amănunte, vă îndemnăm să urmăriți secțiunea ce va fi dedicată acestui eveniment pe portalul https://doxologia.ro/.

Dumnezeu să călăuzească pașii pelerinilor și ai închinătorilor către Iași în rugăciune și în bună pace, cu nădejdea că, în atmosferă de sfântă comuniune, fiecare va dobândi imbold spre cele bineplăcute Lui, mângâiere în necazuri și răspuns la cererile cele de folos.

Program 7-15 octombrie 2023

Sâmbătă, 7 octombrie

·          6.00: Citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva

·          6.30: Plecarea în procesiune cu cinstitele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Va participa IPS Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

·          7.00: Așezarea sfintelor moaște, spre închinare, în baldachinul de pe platoul din fața Căminului preoțesc ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”

·          7.00-7.30: Sfințirea apei (Aghiasma mică) – lângă corpul C1 al Centrului eparhial

·          7.00-11.30: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfântului Ierarh Andrei Criteanul (în Catedrala Mitropolitană)

·          16.00-18.00: Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

Duminică, 8 octombrie

·     6.30-12.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

·     16.00-18.00: Vecernia, Paraclisul Maicii Domnului și ParaclisulSfântului Ierarh Andrei Criteanul

·      19.00-20.30: Pelerinajul ,,Calea Sfinților”. Procesiune cu sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva.  

·     20.30: Piesa de teatru Iona de Marin Sorescu. Actor: Lari Georgescu (Sala Unirii, fostul Cinema Victoria)

Luni, 9 octombrie

·     6.45-11.30: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)  

·      16.00-18.00: Vecernia, Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

Marți, 10 octombrie

·     6.45-11.30: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

·     17.00-18.00: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

·      19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Ierarh Andrei Criteanul (în Catedrala Mitropolitană)

Miercuri, 11 octombrie

·     6.45-11.30: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Andrei Criteanul, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

·     17.00-18.00: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

·     19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (în Catedrala Mitropolitană)

·      19.00: Întâmpinarea sfintelor moaște ale Sfântului Ierarh Andrei Criteanul la Catedrala Mitropolitană

Joi, 12 octombrie

·     6.45-11.30: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

·     16.00-16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

·     16.30-18.30:  Etapa mitropolitană a Concursului național „Lăudați pe Domnul!” (în Catedrala Mitropolitană)

·     18.00: Prezentarea lucrărilor din seria Andrei Criteanul (Librăria Doxologia)

·      19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Apostol Andrei – aducerea sfintelor sale moaște la Iași (în Catedrala Mitropolitană)

Vineri, 13 octombrie

·      6.45-11.30: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei, Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

·     17.00-18.00: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

·     19.00-2.00: Slujba de priveghere – Vecernia, Litia, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană)

Sâmbătă, 14 octombrie

·     7.00-9.00: Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană)

·     9.30-12.30: Sfânta Liturghie (pe podiumul de pe Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt. Răspunsurile vor fi date de corul Filarmonicii Iași)

·      16.00-18.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

·      19.00-23.00: Ceasul IX, Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

Duminică, 15 octombrie

·      6.30-9.00: Miezonoptica, Utrenia (în Catedrala Mitropolitană)

·     9.00-12.00: Sfânta Liturghie (Catedrala Mitropolitană)

·     8.30-12.00: Resfințirea bisericii „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din Țicău (municipiul Iași)

·      16.00-18.00: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva și Paraclisul Maicii Domnului (în Catedrala Mitropolitană)

·      19.00-23.00: Slujba de priveghere, Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană) 

Viața Sfântului Andrei Criteanul  

Cuviosul Părinte Andrei Criteanul s-a născut în cetatea Damascului, în preajma anului 660, fiind fiul unor părinți evlavioși și iubitori de Dumnezeu, care se numeau Gheorghe și Grigoria. Cel care avea să devină „alăută bineviersuitoare a Bisericii” și „liră cu dulce glăsuire”, numit „exarhul cântăreților bisericești și starostele scriitorilor”, din voia lui Dumnezeu, până la vârsta de 7 ani, nu a glăsuit deloc. Când a împlinit 8 ani, într-una dintre zilele de sărbătoare, tânărul Andrei a venit la biserică împreună cu părinții lui și a participat, așa cum era obiceiul familiei, la dumnezeiasca Liturghie. După ce s-a împărtășit, chiar în acea clipă a început a glăsui articulat, ca și cum n-ar fi fost captiv celor șapte ani de tăcere. A arătat mult drag de învățătură, iar după ce a deprins literele de bază și după ce și-a însușit în cel mai înalt grad știința gramaticii, s-a pregătit pentru o mai înțeleaptă educație, fiind adus, la vârsta de 15 ani, de părinții lui la Biserica Sfintei Învieri de la Ierusalim, unde avea să viețuiască numai și numai pentru Dumnezeu, Dătătorul de viață.

Minunându-se cu toții de evlavia, blândețea și priceperea lui, nu după mult timp, deși foarte tânăr, a fost numit secretar al Patriarhiei Ierusalimului. A căutat însă mereu singurătatea, dedicându-și viața rugăciunii către Bunul Dumnezeu. După ce a viețuit în liniște mai mulți ani și s-a zăvorât în chilia lui, nu a îngăduit Dumnezeu ca acesta să rămână multă vreme ascuns, ci l-a descoperit pe el, atât spre câștigul lui sufletesc, cât și pentru cel al aproapelui. I s-a făcut cunoscută împăratului de atunci viețuirea lui aleasă, bazată pe cunoașterea în profunzime a scrierilor despre viața Sfinților Părinți ai Bisericii. Acesta a fost motivul delegării sale pentru a participa la lucrările celui de-al șaselea Sinod Ecumenic convocat la Constantinopol de Împăratul Constantin cel Nou, care s-au desfășurat între anii 680-681, unde au participat 170 de episcopi, dar și preoți și monahi luminați. Aici s-a aflat și tânărul Andrei, care a și avut un rol important, prin mărturisirea sa de credință.

Ulterior acestui eveniment important din viața Bisericii (care îi pomenește în fiecare an pe Sfinții Părinți de la Sinodul al VI-lea Ecumenic pe 23 ianuarie, dar și în a noua duminică după sărbătoarea Rusaliilor), Andrei este hirotonit și numit arhidiacon al Catedralei „Sfânta Sofia” din Constantinopol. Nu după multă vreme, în timpul împăratului Iustinian a II-lea, a fost numit episcop în Gortyna, metropolă a Insulei Creta, unde a avut o slujire pastorală aleasă.

Calitățile care l-au făcut cu adevărat vestit pe Sfântul Andrei Criteanul au fost cele inspirate de Bunul Dumnezeu. Astfel, rămâne cunoscut peste veacuri datorită darurilor sale oratorice și imnografice. El a pus bazele unei noi forme de imnografie liturgică, anume canonul. Este autorul Canonului cel Mare de Pocăință care se citește în prima și în a cincea săptămână din Postul Mare. Totodată, a compus numeroase tropare și stihiri cântate la marile sărbători ale Bisericii: Învierea lui Lazăr, Duminica Floriilor, Nașterea Domnului, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Înălțarea Sfintei Cruci sau la pomenirile Sfinților Apostoli Petru și Pavel. De asemenea, de la Sfântul Andrei Criteanul se păstrează 22 de predici frumos alcătuite. Este cunoscută evlavia sa pentru Maica Domnului, căreia îi dedică cele mai frumoase cântări și predici: „Dacă s-ar măsura pământul cu palma și marea s-ar putea circumscrie cu funia, și cerul s-ar proporționa în coți, și s-ar putea număra mulțimea stelelor, dacă s-ar putea socoti picăturile de ploaie sau firele de praf și de nisip sau dacă am putea cântări greutatea vânturilor, poate atunci am fi în stare a îmbrățișa întreg cuprinsul admirației pentru pururea Fecioara Maria”.

După o viețuire virtuoasă, înaltă și iubitoare de Hristos, Sfântul Andrei Criteanul a trecut la Domnul în a doua jumătate a veacului al VIII-lea, sfintele sale moaște fiind duse la Constantinopol. Este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 4 iulie.

* Informațiile sunt preluate din volumul Viața și Canonul Paraclis ale Sfântului Andrei Criteanul, Traducere din greaca veche de monahia Parascheva Enache, carte apărută la Editura Doxologia în anul 2023.

Viața Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași

Născută în Epivat (azi Boiados), pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Și-a însușit încă din fragedă copilărie modelul viețuirii întru Hristos, înțelegând sensurile profunde ale iubirii de semeni, ale milosteniei și faptelor bune.

La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). A fost momentul care a decis definitiv traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea să-l urmeze: cel al credinței în Hristos și al jertfirii pentru cei nevoiași. Astfel, așa cum consemnează scrierile, toată viața sa și-a împărțit hainele și tot ce avea mai de preț celor sărmani și lipsiți de ajutor.

După moartea părinților, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim pe care-și dorea cu ardoare să le vadă. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaștele sfinților din cetate. Aici a cerut binecuvântarea părinților duhovnicești și și-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.

După un timp, Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărând să rămână pentru tot restul vieții sale în locurile în care au trăit Mântuitorul și Sfinții Apostoli. Astfel, după ce s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul și Cuvioasa Maria Egipteanca, ducând o viață aspră și plină de nevoințe.

Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului, îndreptându-se spre casă, după ce într-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul și întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinți, pe rude și toate bunurile din lume”.

Așadar, tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde avea să trăiască smerit, fără să fie recunoscută de cineva. La 27 de ani, Cuvioasa și-a încredințat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. Sfintele sale moaște au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, fiind așezate la loc de cinste, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, și unei femei pe nume Eftimia. Așa se face că trupul neputrezit și înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinții Apostoli” din Kallicrateia, unde s-a scris că au stat vreme de 200 de ani. Mulțimi de oameni au venit să se închine sfintelor sale moaște, după ce s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Din Kallicrateia, moaștele Sfintei Parascheva au fost mutate în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat vreme de 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, unde au poposit până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alți 120 de ani.

În 1641, Cuvioasa a pornit spre Moldova, într-o lungă și definitivă călătorie, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaște în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Racla cu moaștele Sfintei a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galați, fiind însoțită, așa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliți greci. De la Galați, a fost adusă la Iași într-un car cu boi, înconjurată de mulțimi de clerici și credincioși. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam și de către episcopii de Roman și Huși. Astfel, la 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost așezată în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala Mitropolitană, unde se află și astăzi.

Prima mențiune în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în anul 1643.