Europarlamentarul Thomas Waitz, reprezentant al Partidului Verde Austria, și reprezentanți ai organizației pentru protecția mediului Agent Green au protestat în Parcul Național Domogled față de defrișările ilegale care au loc în arii protejate din România, relatează a1.ro.


Activiștii susțin că au văzut cum se taie fagi bătrani de până la 400 de ani, sub pretextul că se asigură astfel lumină pentru copacii tineri.

Aproape 400.000 de metri cubi au fost tăiați, într-un singur an, din cele 13 parcuri naționale ale României, iar în Domogled s-a tăiat cel mai mult. Deși, pe hârtie, aceasta este o arie protejată de interes național, în realitate 123 de metri cubi de pădure au fost distruși ilegal.

„Ceea ce am văzut la fața locului este exploatare intensivă a pădurilor, făcută în mod profesional, într-un mod sustenabil pentru comerț, dar asta nu are nimic de-a face cu apărarea mediului într-un parc național”, afirmă Thomas Waitz.  „Ce se întâmplă în 2/3 din Parcul Național Domogled nu urmărește scopul protejării naturii, ci mai degrabă profitul financiar„, a atras el atenția.

În timp ce oficialii se laudă cu aplicația Inspectorul Pădurii, activiștii  susțin că aceasta este „trasă pe linie moartă”.

„Acel registru electronic de la depozite nu a fost niciodată operaționalizat și de aceea în depozit se amestecă lemnul legal cu cel ilegal și poate ajunge inclusiv lemn din parcuri naționale și păduri virgine”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Principalele probleme sesizate de Waitz:

Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, cu privire la legile pe tema parcurilor naționale, minim 75% din suprafața parcului național trebuie să fie protejată strict. În Domogled, doar 50% din suprafață este protejată, iar jumătate din această arie protejată este formată din pietre sau pășuni, deasupra liniei de copac.

Potrivit europarlamentarului, noile drumuri forestiere mari de tractor sunt construite pentru a explora și exploata chiar și părți mai extinse ale pădurilor încă neatinse/ virgine, în loc să extindă zonele protejate.

În zonele tampon, obiectivul Romsilva nu este protejarea pădurilor cu valori ridicate de conservare, ci mai degrabă obținerea de profit. Cum este posibil ca Romsilva să facă "gestionarea normală a pădurilor" în parcul național și acest lucru să fie permis în continuare, mai întreabă Waitz.