ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Doi președinți din țări baltice au cerut aliaților NATO să facă mai mult pentru a se pregăti pentru un posibil război cu Rusia. Ei sugerează să se ia în considerare totul, de la recrutarea obligarorie sau o taxă specială de apărare, până la o creștere bruscă a cheltuielilor militare, scrie Știripesurse.

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a spus pentru publicația Financial Times că țările europene trebuie să revină la nivelul "cheltuielilor Războiului Rece" și să discute de revenirea serviciului militar obligatoriu, pentru a crește forța de muncă pentru forțele de apărare.
 
„Acest lucru a avut loc din două motive: în primul rând, încercarea de a educa mai mulți oameni a fost cu adevărat importantă pe măsură ce am intrat în turbulențe geopolitice. În al doilea rând, în multe dintre țările noastre există o problemă uriașă de demografie", a spus Rinkēvičs, comentând revenirea Letoniei la serviciul militar.

Comandanții militari preferă să aibă o forță pe deplin profesionistă, a spus el, iar serviciul obligatoriu se poate dovedi nepopular, dar forțele armate din întreaga Europă s-au confruntat cu dificultăți în recrutare.
 
Prin urmare, apelul va contribui la crearea unei forțe de rezervă mai capabile să descurajeze Rusia.

"Nimeni nu vrea să lupte. Dar problema este că nimeni nu vrea să fie invadat. Și nimeni nu vrea ca Ucraina să se întâmple aici", a spus Rinkevich.

Omologul său estonian, Alar Karis, a propus luarea în considerare a unei taxe speciale pentru finanțarea achizițiilor militare. În opinia sa, Europa ar trebui să depună eforturi pentru a atinge cheltuielile minime de apărare ale SUA, ceea ce înseamnă mai mult decât dublarea nivelurilor actuale.

România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, potrivit unui raport oficial al NATO, citat de TVR Info. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută, în 2022, de președintele Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB.

Totodată, generalul britanic Patrick Sanders, șeful Statului Major General, a cerut crearea unei "armate civile", deși autoritățile țării nu au apreciat ideea, relatează Financial Times.