ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Exclusiv ActiveNews. După peste trei decenii de la masacrul de Ajun de Crăciun din Drumul Taberei, când Grupul USLA condus de Gheorghe Trosca a fost măcelărit barbar în debutul diversiunii „teroriștii”, reporterii Cristian Botez și Victor Roncea au stat de vorbă cu martorul civil al asasinării celor opt militari și rănirii altor patru, Constantin Isac. Gheorghe Trosca, ofițer implicat în trecut în deconspirarea agenților sovietici din dosarele „Corbii”, a avut presentimentul că este chemat pentru a fi ucis de agenții GRU și KGB instalați la MApN, respectiv de cuplul Nicolae Militaru-Ion Iliescu, după cum stau dovadă mărturiile publicate de noi în lucrarea „MÂNA MOSCOVEI - Documentele crimei din decembrie 1989”  din care sunt citate câteva aici MASACRAREA GRUPULUI TROSCA. Cum a fost ucis Colonelul USLA Gheorghe Trosca și decimată grupa lui ANTITERO la ordinele agenților KGB și GRU din sediul MApN. Măcelul din 23 spre 24 decembrie 1989. DOCUMENTE.
 
În filmul nostru documentar mai prezentăm mărturia supraviețuitorului Ștefan Șoldea, sergent-major USLA și, de asemenea, comunicațiile radio dinaintea și din momentul operațiunii criminale de lichidare a Grupului Trosca. Totodată prezentăm și imagini de arhivă cu agentul sovietic Nicolae Militaru confirmând afirmația din sediul CC cu privire la faptul că Frontul Salvării Naționale fusese creat cu mult timp înainte de Decembrie 1989.
 
Martorul nostru mai este de părerea că dacă după peste 30 de ani de la evenimente persoane aparent idioate dar nu neapărat vehiculează din nou aceleași teorii KGB-iste, cu precădere în mediile "22"-GDS, este dovada că războiul contra adevărului este continuu și nu s-a încheiat. „Se încearcă înlocuirea adevărului cu cel inventat de cei care au dat lovitura din 1989!”, afirmă Constantin Isac.
 
În imagine și mai jos: Cele două Autovehicul Blindate de Intervenție (ABI) ale USLA în care au fost mitraliați membrii Grupului TROSCA, acum expuse la Muzeul Militar (felicitări celor care au avut și au pus în practică această idee!)



În filmul de 50 de minute detaliem toate aspectele asasinatului chiar la locul crimei, unde astăzi Serviciul Român de Informații a ridicat un monument în memoria eroilor-martiri. 24 decembrie, ziua uciderii militarilor, a fost declarată Ziua Luptatorului Antitero. Eroii USLA cinstiți prin acest monument sunt următorii (cu gradele oferite post-mortem):
 
  • Gheorghe Trosca (colonel, șef de Stat Major în cadrul USLA),
  • Eugen Trandafir Cotună (locotenent-colonel),
  • Andrei Ștefan (sublocotenent),
  • Ion Muicaru (sublocotenent),
  • Emil Oprea (sublocotenent),
  • Florin-Constantin Surpățeanu (sublocotenent),
  • Teodor Neagoe (sublocotenent),
  • Ion Costache (sublocotenent).

Dumnezeu să-i odihnească-n pace!

În februarie 2011, președintele Traian Băsescu, la cererea unei Comisii a Senatului conduse de Raymond Luca, cetățean născut în URSS, le retrage mai multor luptători titlul de eroi-martiri, în frunte cu Gheorghe Trosca, sub pretext de "poliție politică", cu toate că pe rol se aflau procese de contestatare în instanță a deciziilor CNSAS care au stat la baza solicitării aberante. Deși i-a fost demonstrată președintelui Traian Băsescu greșeala sa, acesta nu a revenit asupra decretului ilegitim și ilegal.

În decembrie 2011, un grup de artiști autointitulați "teroriști” a instalat un monument acuzator pe locul crimei: un cap înfipt pe un cauciuc auto, așa cum fusese batjocorit bestial în 1989 unul dintre militarii USLA. Am cuprins această acțiune filmată chiar de autori în filmul nostru documentar pe care vă invităm să îl vedeți aici:

FULGI PESTE SÂNGE:

 

 
Constantin Isac, singurul civil supraviețuitor al carnagiului, evocă, în exclusivitate pentru Cristian Botez, terifiantele momente prin care a trecut:

 

Zorii zilei de 24 decembrie 1989 aveau să dezvăluie locuitorilor din Drumul Taberei, în fața, pe atunci, Ministerului Apărării Naționale, o scenă de infern. Două vehicule militare blindate (ABI), ciuruite de sute de gloanțe, zăceau răsturnate în mijlocul șoselei, străjuite de siluetele masive a două tancuri.
 
Printre ele erau înșirate, în diferite poziții, cadavrele a șapte militari. Pe roata unui ABI fusese înfipt capul unuia dintre ofițerii uciși. cu tot cu casca de metal.  Grupul masacrat fusese condus de maiorul Gheorghe Trosca, șeful Statului Major al USLA (Unitatea Specială de Luptă Antitero), acum ciurit dar și împușcat în cap de aproape, conform martorului Constantin Isac.
 
Înțelegerea dintre USLA și Armată
 
În noaptea care tocmai trecuse avusese loc una dintre cele mai teribile, cutremurătoare și confuze confruntări din timpul Revoluției. O confruntare care avea să se transforme, alături de masacrul de la Aeroportul Otopeni, într-una dintre cele mai mari enigme al acelui însângerat decembrie. Doar patru din cei 11 ocupanți ai blindatelor scăpaseră cu viață.
 
Trei luptători USLA și un civil, Constantin Isac, membru fondator al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN). Isac, pe atunci inginer la Centrul de Cercetări al Uzinei Republica, participase la manifestația anticeaușistă și anticomunistă din Piața Universității din 21 decembrie, iar a doua zi, la prânz, s-a numărat printre cei care au organizat prima emisie liberă a Televiziunii Române, din celebrul, mai apoi, Studio 4.
 
Ceva mai târziu, alături de Petre Roman, generalii Voinea și Chițac și colonelul Vătămăneanu, plus un alt revoluționar, Ioan Crețu, au plecat într-o Dacie spre MApN. Aici au avut loc primele discuții dintre civilii revoluționari și reprezentanții Armatei, în frunte cu generalul Stănculescu. La discuții s-a stabilit ca generalul Gușe să fie conducătorul militar al Revoluției, trupele de grăniceri să treacă înapoi, de la Securitate la Armată, iar Miliția și Securitatea să intre sub comanda MApN.
 
Oamenii au crezut că cei uciși erau teroriști care atacaseră Ministerul Apărării
 
Mai târziu, tot grupul de civili s-a deplasat la sediul CC, unde, de la balcon, Ion Iliescu a anunțat populației din Piață măsurile luate la MApN. Între timp s-a stabilit să aibă loc o întâlnire, la Ministerul Apărării, între conducerea USLA și noii comandanți ai Armatei, pentru a se consfinți trecerea uslașilor de partea Revoluției. În ziua de 23 decembrie, Constantin Isac a fost desemnat să participe la discuțiile dintre Armată și colonelul Ardeleanu, comandantul USLA.
 
Joncțiunea Isac-ABI-uri
 
„Am stabilit cu colonelul Ardeleanu, pe care îl trecusem pe listele CFSN – povestește Isac –, o parolă de recunoaștere și am pornit separat spre sediul MApN. În jurul orei 21.30 mă aflam în fața stației de metrou Politehnica. Încercam să ajung pe jos la MApN, dar intersecția era blocată de un tanc. Accesul mai sus spre Drumul Taberei era interzis. Am vorbit cu comandantul tancului, care mi-a zis că se trage de-a lungul liniei de cale ferată și are ordin să nu lase pe nimeni să treacă pe-acolo. Exact în acel moment, o Dacie albă a forțat barajul, dar când a trecut peste calea ferată a fost lovită în plin de o rafală de gloanțe. Am sunat de la un telefon public la sediul USLA și le-am spus care e situația. Mi s-a spus că vor trimite trei ABI-uri (Autotrasportor Blindat de Intervenție) care să mă preia din dreptul tancului. Am stabilit că mă voi prezenta «Ionescu»”.
 
Cadavrele uslașilor, unele carbonizate, au stat zile în șir în stradă
 
După nici o jumătate de oră și-au făcut apariția două vehicule blindate. Comandantul echipei era maiorul Trosca, șeful Statului Major al USLA. Isac s-a urcat lângă Trosca și camarazii săi. Atunci aflase că cel de-al treilea ABI se defectase pe drum și rămăsese undeva pe lângă Gara de Nord. Imediat după îmbarcarea lui Isac, Trosca a comunicat la bază, prin radio, că a „preluat obiectivul”. I s-a transmis să se îndrepte spre MApN cu farurile stinse, să se oprească la 15-20 de metri de primul tanc de pe șosea și să aștepte alte ordine. Atunci, Isac a aflat de la maior că uslașii primiseră misiunea „de a lupta împotriva teroriștilor care trăgeau din Restaurantul Orizont”.
 
O noapte sub rafale

 

„În dreptul liniei de cale ferată de la Răzoare s-a tras asupra noastră o rafală de armă automată”, își amintește Constantin Isac. De altfel, tot filmul acelei zile, minut cu minut, secundă cu secundă, i s-a întipărit adânc, pe vecie, în memorie.
 
„În fine, am ajuns la locul stabilit și Trosca a luat legătura cu baza USLA. Mi s-a spus să cobor din ABI și să o iau pe lângă gardul ministerului, să mă duc la poartă și să mă prezint. Eram gata să fac asta, când tancul din spatele nostru, lateral stânga, a tras spre noi o rafală de mitralieră. Gloanțele au ciuruit ABI-ul, rănind doi uslași. Pe cel din spatele lui Trosca și pe cel din spatele șoferului. Unul dintre ei fusese rănit în umăr, iar celălalt, în mandibulă. Sângerau amândoi. Șocat, Trosca ia legătura cu baza. «Se trage asupra noastră!», a răcnit în stație. ”
 
Asupra celor două vehicule USLA s-au tras sute de rafale. „Jos, că ăștia ne omoară!”, le-a strigat Isac celor din ABI-ul în care se afla.
 
„Atât Trosca, cât și ceilalți rămăseseră blocați. S-au eliberat și am ieșit din vehicul, unde eram în pericol mare. Primul a coborât Trosca, al doilea eu și apoi șoferul. Trosca s-a ascuns în dreptul roții spate a ABI-ului, eu între picioarele lui, pe burtă, deoarece aici era unghiul mort pentru tanc.” Constantin Isac fusese rănit în picior și sângera. S-a depărtat în fugă spre cel mai apropiat bloc. Toată noaptea și-a petrecut-o sub o Skoda 120L. Sângera, înghețase de frig, dar cel puțin nu era în bătaia focului. Și s-a tras aproape toată noaptea.
 
„Teroriștii” uciși – scuipați și arși cu țigara
 
„Dimineață – continuă Isac –, după ce am primit primul ajutor de la un prieten care locuia în apropiere, avocatul Nicolae Ivan, m-am dus la Policlinica Drumul Taberei, unde am zis că mă cheamă Dinescu. Mi-au făcut un antitetanos și am aflat că în timpul nopții a trecut pe-acolo un camion cu soldați și au întrebat dacă au fost aduși răniți acolo. Mă căutau pe mine.” Isac, împreună cu amicul său, a revenit apoi în fața MApN.
„Situația era alta decât cea pe care o știam. ABI-urile erau așezate acum împreună, deși în timpul luptei se aflaseră la 20 de metri unul de altul. Cineva scrisese pe ele cu cretă TERORIȘTI. Trosca împreună cu alți doi uslași uciși fuseseră descheiați la vestoane. Gradele le fuseseră smulse, unii din oamenii strânși acolo îi scuipau și le stingeau țigările pe față.”
 
Începutul mistificării
 
În după-amiaza aceleiași zile de 24, Isac s-a dus la sediul CC, unde a cerut să vorbească cu Dan Iosif, ca să-i spună ce s-a întâmplat la MApN.
 
„Când a venit Iosif, acesta mi-a spus că, dacă nu plec, va trage cu automatul în mine. M-am dus apoi la TVR și am încercat să intru în studio. Mi s-a interzis. Pe 7 ianuarie 1990 am fost la generalul Militaru. I-am povestit ce s-a întâmplat la Orizont. Mi-a zis că sunt nebun. Că de-acolo nu a ieșit nimeni viu.” Pentru Constantin Isac devenea din ce în ce mai clar că se încerca mistificarea evenimentului. Ani de zile, mai apoi, Constantin Isac a încercat să restabilească adevărul.
 
„Au avut nevoie de morți. Au avut nevoie de «teroriști»! De-aia ne-au chemat acolo, ca să ne omoare! Am înregistrările cu discuțiile prin radio dintre Trosca și baza USLA, din care reiese clar că cei de la MApN știau că trebuie să sosim. Știa și generalul Militaru, știa și colonelul Ardeleanu (comandantul trupelor USLA – n.a.). Știau toți. Au trecut 31 de ani. Am fost rănit, mi-am pierdut auzul la urechea dreaptă, după noaptea aia în care am stat pe jos, în ger, m-am ales cu reumatism articular. Dar am fost etichetat ca terorist, mincinos, escroc, după cum a afirmat chiar Sergiu Nicolaescu, pe când era șeful Comisiei senatoriale pentru aflarea adevărului despre Revoluție. L-am dat în judecată, dar l-a salvat imunitatea de parlamentar. Am participat la manifestația din 21 decembrie, am fost membru fondator al CFSN, am fost printre cei care au deschis emisia în Studioul 4 al TVR, l-am arestat pe generalul Ilie Ceaușescu (pe 22 decembrie, în sediul MApN, înarmat cu un pistol luat, în secretariatului gen. Ilie Ceaușescu, de la colonelul Alexandru Barbu – n.a.). Ce trebuia să mai fac ca să fiu luat în serios?”.
 
Au trecut de-acum 35 de ani și Constantin Isac nu a renunțat la lupta pentru stabilirea adevărului despre acea terifiantă noapte. Isac, azi în vârstă de 73 de ani, este acum om de afaceri. Este căsătorit, are doi copii și trei nepoate.
 
Mulți s-au prăpădit și au dus în mormânt secrete teribile. Generalul Militaru, colonelul Ardeleanu, generalul Gușe… și alții. Unii, în schimb, deși încă vii, au ales tăcerea mormântală. Mulți știu că adevărul despre acele zile încă poate ucide. Constantin Isac nu renunță însă; este hotărât să pună cap la cap toate datele, toate informațiile pe care le deține și să publice într-o zi o carte prin care să scoată la iveală adevărul despre masacrul de la Orizont.
 
Text și foto: Cristian BOTEZ