Asociația NEAMUNIT a redactat marți o petiție prin care solicită permiterea accesului publicului, cu respectarea normelor universal valabile, și în perimetrul  bisericilor și al cimitirelor, care nu trebuie excluse discriminatoriu din măsurile de relaxare a restricțiilor începând cu 15 mai 2020. Cererea este adresată Președinției, Guvernului, Departamentului pentru Situații de Urgență și Comitetului Special pentru Situații de Urgență. NEAMUNIT îi invită pe români să folosească modelul cererii pentru a trimite și în nume propriu petiții instituțiilor menționate, referitor la redeschiderea bisericilor.

„Către
​Administrația Prezidențială
​Adresă: Palatul Cotroceni, Bd. Geniului, Nr. 1-3, Sector 6, București

​Guvernul României
Adresă: Palatul Victoria, Piața Victoriei, Nr. 1, Sector 1, București

​Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență
​Adresă: Piața Revoluției, Nr.1 A, Sector 1, București
Asociația NEAMUNIT, cu sediul în Municipiul București, Str. Aleea Alexandru Moruzzi Voievod, Nr. 3, Bl. 4, Sc. 1, Et. 1, Ap. 14, Sector 3, înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor al Judecătoriei Sector 3 sub nr. 161/30.12.2013, având cod de identificare fiscală 32722884,

în numele membrilor asociației și a tuturor celor care susțin activitatea acesteia, în calitate de cetățeni de naționalitate română și de religie creștin-ortodoxă,

În considerarea următoarelor

MOTIVE

1. Art. 29 alin. 1 din Constituția României prevede că „libertatea credinței religioase nu poate fi îngrădită sub nici o formă”, iar art. 52 alin. 1 din Constituția României prevede că „persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei”.
2. Prin Ordonanțele Militare emise pe durata stării de urgență a fost restricționat accesul credincioșilor în lăcașurile de cult în considerarea riscului de răspândire a virusului SARS-CoV-2.
3. Începând cu data de 15.05.2020, starea de urgență în temeiul căreia s-au luat măsurile mai sus menționate încetează și va fi înlocuită, conform declarațiilor oficiale făcute de Președintele României, cu starea de alertă.
4. Starea de alertă se declară potrivit Ordonanței de Urgență nr. 21/2004 și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgentă.
5. După ce în art. 4 alin. (1) și alin. (2) din OUG nr. 21/2004 sunt prevăzute măsurile care pot fi luate pe durata stării de alertă, în alin. (3) se prevede în mod expres că Măsurile prevăzute la alin. (2) trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege.
6. În esență, principiul proporționalității, inclusiv cu referire la sistemul Convenției europene, poate fi definit ca o normă obligatorie aplicată pentru a găsi un echilibru just, rezonabil și adecvat între diferite interese concurente implicate.
7. Experimentele făcute de către oamenii de știință, au arătat valoarea determinantă asupra psihicului uman a slujbelor religioase, nu a muzeelor, nu a saloanelor de înfrumusețare, nu ale cumpărăturilor etc.
8. Este evident că această schimbare radicală asupra vieții omului ( restricționarea dreptului de a avea acces la slujbe, la care a participat ani de zile și cu care a fost obișnuit fiecare om), acționează în sens negativ asupra sănătății.
9. Prin deschiderea bisericilor, va fi păstrată relația religiozității cu sănătatea fizică, pe care o cunoaștem astfel cum a fost arătată de către următorii mari oameni de știință: William James (1902), ”Religie și Neurologie”, Levin (1994) - 27 de studii, dintre care 22 de studii arată o relație pozitivă între frecventarea slujbei religioase și sănătate în general, Powell și colab. (2003), studii privind metodologia pentru a evidenția relația dintre religiozitate și sănătatea fizică;
10. Într-un studiu dublu-orb efectuat într-o secție de coronarieni, Byrd (1988) s-a observat că pacienții religioși făceau mult mai puține complicații (de ex.insufi-ciență cardiacă);
11. „Participarea regulată la slujba religioasă furnizează individului sentimentul de valorizare personală și de ajutorare a altora împreună cu emoțiile pozitive legate de împlinirea acestui rol plin de semnificație.”. Koenig și colab. (2001) trec în revistă 101 studii care examinează relația dintre religiozitate/spiritualitate și mortalitate (lungimea supraviețuirii), gradul de participare la slujba religioasă, prezintă o incidență mai mică a bolilor coronariene, a hipertensiunii arteriale, a cancerului și un nivel scăzut al colesterolului plasmatic;
12. Seeman și colab. 2003- Influența religiozității cu care omul e obișnuit, asupra sistemului imunitar, Bergin (1983), Hackney și Sanders (2003), Donahue (1985), Gartner și colab. (1991), Larson și colab. (1992), studiile în American Journal of Psychiatry și Archives of General Psychiatry, Seybold și Hill (2001), Koening și Larson (2001), Hackney și Sanders (2003), listă ce ar putea continua la infinit, arată influența majoră a religiozității asupra sănătății.
13. CEDO a transmis, prin soluțiile favorabile nediscriminării, încrederea cetățenilor în misiunea importantă a Curții de a veghea respectarea prevederilor Convenției Europene și a protocoalelor semnate de către statele membre.
14. În jurisprudența CEDO a fost examinată în mai multe rânduri respectarea proporționalității între măsurile restrictive de drepturi și libertăți și scopul urmărit prin instituirea acestora. Astfel, în cauza Enhorn c. Suediei Curtea a statuat că a existat o încălcare a art. 5 alin. (1) lit. e) din Convenție deoarece „izolarea obligatorie a reclamantului nu a fost o ultimă soluție posibilă pentru a-l împiedica să răspândească virusul HIV din moment ce nu au fost luate în considerare măsuri mai puțin severe care apoi să fi fost considerate că nu erau suficiente pentru a proteja interesul public”.
15. Prin nepermiterea participării la slujbe s-ar crea un dezechilibru semnificativ între interesul public pe care autoritatea emitentă este chemată să îl ocrotească și interesele legitime ale cetățenilor.
16. În măsura în care este recunoscut dreptul diferitelor societăți, instituții, persoane fizice de a-și desfășura activitatea, în egală măsură, acest drept trebuie recunoscut și cetățenilor, anume de a-și relua activitatea de participare la slujbele religioase.
17. Prin urmare, nu s-ar justifica menținerea interdicției de a participa la slujbe religioase în contextul în care riscul de infectare este același în muzee, saloane, supermarketuri etc. Drept exemplu v-aș adresa următoarea întrebare: Care este studiul efectuat prin care s-a ajuns la rezultatul că oamenii s-ar infecta în curtea bisericii, la o distanță de 1,5 m, cu măști de protecție și nu s-ar infecta în supermarketuri, unde e păstrată aceeași distanță și, în plus, este un spațiu închis?! Sau cum se mai menține proporționalitatea între măsuri în cazul în care se deschid muzee, saloane, clinici?
18. Scopul legitim ce se urmărește prin instituirea măsurilor trebuie să rămână același între limitele principiilor proportionalității, egalității și nediscriminării.


Pentru toate aceste motive, vă solicităm ca în contextul redeschiderii pentru public a mai multor categorii de instituții și reluarea activității de către anumite categorii de operatori economici începând cu 15 Mai 2020, să permiteți și accesul persoanelor în condiții de prevenție la slujbele religioase din biserici și în cimitire unde riscul de răspândire a virusului este mult mai mic decât în spitale, magazine și alte instituții publice.

Considerăm că nepermiterea participării la slujbe ar fi o măsură total neproporțională cu restul măsurilor de relaxare pe care le veți permite (deschiderea muzeelor, saloanelor de înfrumusețare etc.) astfel cum rezultă din declarațiile oficiale de presă din data de 04.05.2020”, a scris Asociația NEAMUNIT, marți, pe Facebook, etichetându-l pe Klaus Iohannis în postare și menționând că petițiile vor ajunge și în format fizic, pe cale poștală, la Palatele Cotroceni și Victoria.

Totodată, cei care împărtășesc dorința redeschiderii lăcașurilor și obiectivelor de cult sunt îndemnați să completeze și cereri în nume personal, pe care să le trimită la cele 3 adrese menționate mai sus (Administrația Prezidențială, ​Guvernul României și ​Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență).

„Mai jos aveți o declarație pe care o puteți trimite în nume propriu către adresele mai sus menționate sau prin poștă electronică instituțiilor abilitate.

Subsemnatul ________________________________________________, domiciliat în ____________________________________________ având BI/CI Seria ____, Nr. ______________, de naționalitate român și religie creștin ortodox, declar că susțin demersul Asociației Neamunit, mă alătur acestuia și solicit să permiteți și accesul persoanelor în condiții de prevenție la slujbele religioase din biserici și în cimitire începând cu data de 15 mai 2020.

Nume și Prenume ​Semnătură”, au mai scris reprezentanții Asociației NEAMUNIT, menționând că astfel se alătură initiativei ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care i-a îndemnat în weekend pe credincioși să transmită petiții către Prefecturile din județul de domiciliu, cerând Guvernului să le respecte libertatea religioasă prin permiterea participării directe la serviciul religios public.