Un articol publicat pe site-ul publicaței New Europe, cu sediul la Bruxelles, analizează campania anticorupție din România și metodele folosite în ultimii ani de DNA, arătând, că dincolo de laudele primite de la Bruxelles, există „o poveste foarte diferită - una de intimidare, coerciție și aparentă complicitate cu Serviciul Român de Informații (SRI); o tragedie a corupției în miezul luptei anti-corupție”.

 

Cei care conduc lupta anticorupție din România ar trebui să fie la fel de atent verificați ca cei pe care îi anchetează, spun jurnaliștii publicației New Europe, în articolul lor. 

„Sprijinită de instituțiile europene, disperate să descopere o poveste de succes după problematica extindere (UE) din 2007, Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România a fost lăudată în ultimii ani. Cu toate acestea, în afara cercurilor de la Bruxelles, am dat peste o poveste foarte diferită - una de intimidare, coerciție și aparentă complicitate cu Serviciul Român de Informații (SRI); o tragedie a corupției în miezul luptei anti-corupție”, scriu jurnaliștii de la New Europe.

„Lupta împotriva corupției din România arată astfel: o creștere cu 50% a inculpărilor în ultimii cinci ani, o rată a condamnării de 92% și o represiune nemiloasă, aparent fără rival în altă parte a Europei", susține articolul publicat de către New Europe, intitulat „Corupția din lupta anticorupție a României”.

Puse sub presiune de către instituțiile europene, disperate să obțină o poveste de succes din extinderea cu probleme a anului 2007, Direcția Națională Anticorupție a fost acoperită cu laude în ultimii ani. „Dar, dincolo de bula Bruxelles-ului, am dat peste o poveste foarte diferită - una de intimidare și de constrângere, și a unei aparente ciocniri cu Serviciul Român de informații (SRI) - o tragedie de corupție în centrul luptei împotriva corupției", scrie publicația.

De la preluarea șefiei DNA de către Laura Codruța Kövesi, în 2012, instituția „a efectuat mai multe arestări, a obținut mai multe înghețări de active și mai multe condamnări decât oricare dintre agenții similare din UE”, mai scriu jurnaliștii, adăugând însă că, totuși, „sub mandatul lui Kövesi, au apărut și preocupări semnificative cu privire la metodele DNA.”

„Au existat acuzații pe scară largă, prea multe pentru a nu fi luate în seamă, că principiile CEDO și ale Cartei Drepturilor Fundamentale a UE sunt adesea încălcate în goana obsesivă după condamnări și, chiar mai grav, că investigațiile direcției implică acum, în mod obișnuit, abuzuri de putere și condamnări motivate politic”, notează publicația, citată de România Liberă.

Articolul face referire la ancheta în curs a unei comisii parlamentare cu privire la practicile SRI și implicarea acestuia în dosarele DNA, dar și despre situația secretarului general SRI, Dumitru Dumbravă, a cărui demisie a fost cerută de membrii comisiei de control, în contextul acuzațiilor că a încercat să influențeze judecătorii. „El a încercat să contacteze și să influențeze persoane din zona judiciară, prin intermediul Facebook, subliniind preocupările în creștere legate de relația din ce în ce mai compromisă dintre serviciul de informații și DNA. O astfel de relație are ecouri care vin dintr-un capitol întunecat al istoriei românești”.

Jurnaliștii amintesc de cazul lui Dan Adamescu , decedat din cauza infecțiilor în închisoare, dar și situația fiului acestuia.

„Importanța luptei împotriva corupției în România nu poate fi subestimată. Ceea ce arată ancheta noastră este că cei care conduc această luptă ar trebui să fie la fel de atent verificați ca cei pe care îi anchetează. Cu toate acestea, influența și puterea vastă a DNA înseamnă că verificarea și criticile vor veni rar din interiorul țării. În schimb, datoria de a critica sistemul anticorupție din României revine în mare măsură Uniunii Europene”, precizează publicația New Europe.