Prin 2009, prof. dr. Geza Molnar, pe atunci președinte al Societății Române de Epidemiologie, spunea, mai în glumă mai în serios, că este nevoie de un sărut prelung între om și găină cu gripă aviară, ca să ai o mică șansă de a lua virusul. Ce s-a schimbat de atunci? Nimic, evident.

Tocmai de aceea alerta declanșată la nivelul Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA), referitoare la o pandemie de gripă aviară care ar afecta oamenii, este cel puțin suspectă. Într-un document lăbărțat pe 24 de pagini, EFSA pornește de la transmiterea gripei aviare la anumite specii de mamifere, referindu-se la cazurile de infectări de la nurci, și extrapolează cu atâta larghețe, încât ajunge la animalele de companie, în special pisici, și la porci, aducând argumente subțiri despre o posibilă mutație a virusului.

”Acești viruși continuă să evolueze la nivel global și, odată cu migrarea păsărilor sălbatice, ar putea fi selectate noi tulpini purtătoare de potențiale mutații care să se transmită la mamifere. Apariția virusului gripei aviare capabil să infecteze mamiferele, inclusiv oamenii, poate fi facilitată de diverși vectori. Unii vectori intrinseci sunt legați de caracterul virusului sau de susceptibilitatea gazdei, iar alții, extrinseci, legați de creșterea expunerii mamiferelor și oamenilor la virus, stimulând astfel mutația și adaptarea la mamifere. Factorii extrinseci includ ecologia speciilor gazdă, cum ar fi includerea faunei sălbatice, activități umane, precum practicile agricole și utilizarea resurselor naturale, factorii climatici și de mediu”, se arată în documentul EFSA.

În termeni generali și la nivel global, nu numai legat de pandemiile de gripă, factorii recunoscuți ca având un rol major în apariția noilor agenți patogeni sunt creșterea cererii umane pentru proteine ​​animale, intensificarea agriculturii și a creșterii animalelor, creșterea utilizării, comerțului și exploatării faunei sălbatice, utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale accelerată de urbanizare, defrișări, schimbarea utilizării terenurilor și industriile extractive, creșterea călătoriilor și transportului, modificări ale aprovizionării cu alimente și schimbările climatic, susține EFSA.

Potrivit autorității europene, presiunea de selecție asupra evoluției virusului gripei aviare crește cu diferite specii de păsări de curte, animale de blană sau păsări de curte și porci, care ar putea crește și mai mult riscul. ”Probabilitatea unei evoluții continue a virusului ca urmare a răspândirii între ferme crește odată cu densitatea fermelor regionale, mai ales cele cu biosecuritate scăzută. Animalele de companie susceptibile, cum ar fi pisicile care trăiesc în gospodării cu acces în aer liber, pot avea șansa de a fi expuse păsărilor infectate moarte. Prin urmare, ele reprezintă un posibil vehicul de transmitere, în special dacă trăiesc în zone cu densitate mare de păsări sau păsări sălbatice”, se mai precizează în documentul EFSA.

Persoanele expuse la animale infectate trebuie monitorizate (activ sau pasiv) timp de 10-14 zile de la ultima expunere, cu testare și autoizolare (carantină) inițiate imediat în cazul în care aceștia dezvoltă simptome (respiratorii, gastrointestinale). Testarea ar trebui să includă gripa sezonieră. Totodată, consideră EFSA, persoanelor care sunt expuse la animale infectate cu gripă aviară li se poate oferi imunizare împotriva gripei sezoniere pentru a minimiza riscul. Recomandările specifice de vaccinare sunt responsabilitatea a autorităților naționale.

”Ar putea fi luată în considerare imunizarea împotriva H5 a persoanelor care sunt expuse profesional la animalele infectate cu AIV pentru protecția personală și pentru a minimiza potențial riscul de îmbolnăvire la om, reasortarea virusului și apariția mutațiilor adaptate la om”, recomandă EFSA.