Un tratat internațional privind prevenirea pandemiilor prin care să se cedeze OMS -ului dreptul de decizie cu privire regulile care se aplică în pandemii poate avea aplicabilitate pe teritoriul României numai după efectuarea unui REFERENDUM prin care cetățenii români să fie de acord cu cedarea unei părți din suveranitatea și independența României.

Semnarea unui tratat prin care se cedează o parte din suveranitatea națională și independența României, fără exprimarea voinței poporului român în acest sens printr-un referendum, înseamnă săvârșirea infracțiunii de trădare prevăzută și pedepsită de art. 394 Cod Penal (dacă tratatul este semnat de alt cetățean român decât Președintele României sau alt membru al CSAT) sau de înaltă trădare prevăzută și pedepsită de art. 394 Cod Penal (dacă tratatul este semnat de Președintele României sau de un alt membru al CSAT)

UNIUNEA EUROPEANĂ NU POATE SĂ RATIFICE UN ASEMENEA TRATAT CARE SĂ FIE APLICABIL PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Uniunea Europeană NU are competențe în domeniul sănătății publice LA NIVELUL INTERN al statelor membre. UE nu are nici competențe exclusive și nici competențe partajate în domeniul sănătății publice.

Uniunea Europeană poate numai să ajute statele membre în domeniile în care acestea legiferează.

În acest sens este art. 168 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

Prezentarea succintă a competențelor Uniunii Europene în diverse domenii o găsiți aici:https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/what-european-commission-does/law/areas-eu-action_ro

În domeniul sănătății publice, se menționează în mod expres că Uniunea Europeană NU POATE SĂ ADOPTE REGLEMENTĂRI și NICI SĂ INTERVINĂ ASUPRA CAPACITĂȚII ȚĂRILOR MEMBRE de a face acest lucru. UE poate doar să sprijine, să coordoneze sau să completeze acțiunile statelor membre, ceea ce tratatele numesc „competențe de sprijinire” (nu exclusive, nu partajate).

Am văzut în timpul pandemiei C-19, că UE NU A EMIS REGLEMENTĂRI CARE SĂ FI FOST OBLIGATORII PE TERITORIUL TĂRILOR MEMBRE. Ea a adoptat numai reglementări care erau aplicabile la nivel TRANSFRONTALIER, deoarece nu avea alte competențe care să îi permită să intervină la nivelul politicii privind sănătatea publică pe teritoriul statelor membre.

Chiar dacă Comisia Europeană a autorizat condiționat vac la nivel european, conform procedurii centralizate, ea NU PUTEA SĂ ADOPTE O REGLEMENTARE PRIN CARE SĂ IMPUNĂ OBLIGATIVITATEA ADMINISTRĂRII unui astfel de vac, deoarece nu avea competențe în acest sens.

Numai o lege națională ar fi putut să impună o astfel de obligativitate. Lege care nu s-a adoptat în România.

ROMÂNIA NU POATE SĂ RATIFICE UN ASEMENEA TRATAT, IN LIPSA UNUI REFERENDUM PRIN CARE CETEȚENII ROMÂNIEI SĂ FIE DE ACORD CU CEDAREA UNEI PĂRȚI DIN SUVERANITATEA și INDEPENDENȚA ROMÂNIEI.

Constituția României este legea fundamentală a statului român.

Au fost stabilite competențe limitate fiecăreia dintre cele trei puteri în stat: legislativă (Parlamentul), executivă (Guvernul), judecătorească (instanțele judecătorești), precum și președintelui.

Pentru a analiza competențele și limitele pe care le are Parlamentul, Președintele și Guvernul pentru semnarea și ratificarea unui tratat, trebuie să analizăm coroborat mai multe articole din Constituția României.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Constituția României, România este statnațional,SUVERAN ȘI INDEPENDENT, unitar și indivizibil.

SUVERANITÁTE = Atribut inerent, inalienabil și indivizibil al statului, care constă în supremația puterii de stat în interiorul hotarelor sale și în independența ei în relațiile cu alte state.

SUVERANITATE NAȚIONALĂ = independența unui stat față de alte state în ce privește afacerile interne și relațiile externe.

SUVERANITATEA POPORULUI = putere, autoritate supremă care emană de la popor.

Art 2 din Constituția României - SUVERANITATEA - prevede că:

(1) Suveranitatea națională APARȚINE POPORULUI ROMÂN, care o exercită PRIN ORGANELE SALE REPREZENTATIVE, CONSTITUITE PRIN ALEGERI libere, periodice și corecte, precum ȘI PRIN REFERENDUM.”

(2) NICI UN GRUP ȘI NICI O PERSOANĂ NU POT EXERCITA SUVERANITATEA ÎN NUME PROPRIU.”

Se poate constata că SUVERANITATEA NAȚIONALĂ APARȚINE EXCLUSIV POPORULUI ROMÂN.

Poporul român își poate exercita suveranitatea fie prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri (parlamentari etc), fie prin referendum.

Niciun grup și nicio persoană nu poate exercita suveranitatea statului român în nume propriu, deoarece aceasta suveranitate este a poporului român.

Art. 1 din Constituția României:

(3) România este STAT DE DREPT, DEMOCRATIC ȘI SOCIAL, în care demnitatea omului, DREPTURILE și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.”

(4) Statul se organizează potrivit PRINCIPIULUI SEPARAȚIEI ȘI ECHILIBRULUI PUTERILOR - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul DEMOCRAȚIEI CONSTITUȚIONALE.

(5) În România, RESPECTAREA CONSTITUȚIEI, A SUPREMAȚIEI SALE ȘI A LEGILOR este OBLIGATORIE.”

Se poate constata că statul român este organizat pe principiul democrației constituționale, al separației puterilor în stat (parlamentul, guvernul și instanțele judecătorești) care sunt obligate să respecte în primul rând Constituția (ea fiind deasupra tuturor legilor), precum și legile.

Aceeași obligație de respectare a Constituției, în primul rând, și a legilor române revine și Președintelui, precum și oricărui cetățean sau instituție/autoritate publică din România.

Aceasta deoarece potrivit art. 16 alin. (1) din Constituție, în România nimeni nu este mai presus de lege.

În România, principiile statului de drept, precum și caracteristicile satului român trebuie respectate de toată lumea.

În Constituție s-a prevăzut în mod expres că inclusiv partidele politice sau organizațiile (indiferent că este vorba de ONG-uri, sindicate etc) care prin scopurile sau activitatea lor militează împotriva caracteristicilor Statului Român sau neconstituționale. Este vorba de dispozițiile art. 40 alin. (2) din Constituție - dreptul la asociere care prevede:

PARTIDELE SAU ORGANIZAȚIILE CARE, PRIN SCOPURILE ORI PRIN ACTIVITATEA LOR, MILITEAZĂ ÎMPOTRIVA pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a SUVERANITĂȚII, a integrității sau a INDEPENDENȚEI ROMÂNIEI SUNT NECONSTITUȚIONALE.””

Deci, niciun partid sau organizație nu poate să militeze împotriva suveranității sau independenței României. Dacă o face, este în afara legii și trebuie desființat.

Președintele și Guvernul au obligația să respecte atât Constituția, cât și independența și suveranitatea României, existând prevederi exprese în Constituție în acest sens, aceștia neputând să își exercite mandatul înainte de a jura să respecte Constituția, independența și suveranitatea României. Observăm că s-au accentuat aceste obligații de a respecta independența și suveranitatea României, deoarece cu toate că erau prevăzute în mod expres în Constituție aceste caracteristici ale statului român, ele au fost accentuate, fiind indicate în mod expres în jurământul care se depune de către Președinte și de membrii Guvernului.

Art. 82 din Constituție - Validarea mandatului și depunerea jurământului Președintelui României:

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: "JUR să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, SĂ RESPECT CONSTITUȚIA și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, SUVERANITATEA, INDEPENDENTA, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Art.104 din Constituție - Jurământul de credință al Guvernului

(1) „Primul-ministru, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune individual, în fața Președintelui României, JURĂMÂNTUL DE LA ARTICOLUL 82.”

(2) „Guvernul în întregul său și fiecare membru în parte își exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.”

În privința Parlamentului, acesta exercită suveranitatea poporului român, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituție, fiind ales de către popor și fiind ORGANUL REPREZENTATIV SUPREM AL POPORULUI ROMÂN și UNICA AUTORITATE LEGIUITOARE a țării. (potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție).

Dar, asta NU ÎNSEAMNĂ că Parlamentul în activitatea POATE SĂ CEDEZE SUVERANITATEA POPORULUI ROMÂN UNEI ALTE ENTITĂȚI (fie el stat străin sau organism internațional) sau să permită vreo influență în activitatea sa din partea vreunui stat sau organism internațional. El trebuie SĂ ÎȘI DESFĂȘOARE ACTIVITATEA ȘI SĂ EXERCITE SUVERANITATEA ÎN NUMELE POPORULUI ROMÂN INDEPENDENT DE VREO INFLUENȚĂ A VREUNUI STAT STRĂIN SAU ORGANISM INTERNAȚIONAL.

PROCEDÂND ALTFEL, ÎNCALCĂ CHIAR MANDATUL PE CARE L-A PRIMIT DE LA POPORUL ROMÂN.

În cazul în care POPORUL ROMÂN DOREȘTE SĂ CEDEZE PARTE DIN SUVERANITATEA STATULUI ROMÂN unui alt organism decât parlamentului, aceasta se poate face NUMAI PRIN REFERENDUM PENTRU REVIZUIREA CONSTITUȚIEI.

Acest aspect reiese din analiza coroborată a art. 2 alin. 2 din Constituție (care prevede că suveranitatea națională aparține poporului român care și-o poate exercita prin referendum) și art. 152 alin. (1) din Constituție (care nu interzice revizuirea Constituției cu privire la caracterul suveran al statului român).

ARTICOLUL 152 din Constituție - LIMITELE REVIZUIRII Constituției

(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, INDEPENDENT, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.”

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

(3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război.”

CEDAREA DECIZIEI cu privire la o anumită chestiune sau politică internă a României unui alt stat sau organism străin înseamnă CEDAREA DE SUVERANITATE NAȚIONALĂ CARE ESTE NUMAI A POPORULUI ROMÂN. Acest lucru s-ar putea face numai printr-o convenție sau tratat semnat de România și ratificat de către parlament.

Însă, PENTRU A RATIFICA o asemenea Convenție sau Tratat, trebuie ca ÎNAINTE DE ASTA POPORUL ROMÂN SĂ FIE DE ACORD CU CEDAREA SUVERANITĂȚII, ÎN URMA UNUI REFERENDUM prin care să se revizuiască Constituția în acest sens. Altfel, tratatul sau convenția respectivă NU POT FI RATIFICATE DE CĂTRE PARLAMENTUL ROMÂNIEI DEOARECE NU ARE UN ASEMENEA MANDAT DE LA POPOR.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI exercită suveranitatea poporului român primind un mandat în acest sens în urma alegerilor, dar NU ARE DREPTUL SĂ CEDEZE CUIVA ACEASTĂ SUVERANITATE.

INSĂ, CEDAREA SUVERANITĂȚII ARE LEGĂTURĂ ȘI CU INDEPENDENȚA ROMÂNIEI, CELE DOUĂ CARACTERISTICI FIIND STRÂNS LEGATE. ORI, ART. 152 ALIN 1 DIN CONSTITUȚIE INTERZICE REVIZUIREA CONSTITUȚIEI SUB ASPECTUL INDEPENDENȚEI STATULUI ROMÂN.

În privința tratatelor internaționale, în Constituție avem prevederi exprese.

Astfel, fac parte din dreptul intern numai tratatele care sunt RATIFICATE de Parlament, POTRIVIT LEGII (art. 11 alin. 2 din Constituție).

În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte CUPRINDE DISPOZITII CONTRARE Constituției, RATIFICAREA LUI POATE AVEA LOC NUMAI DUPĂ REVIZUIREA Constituției. (art. 11 alin. 3 din Constituție).

În cazul în care s-ar semna un tratat în acest sens care prevede cedarea suveranității naționale unei alte entități, poate fi sesizată Curtea Constituțională a României să se pronunțe asupra constituționalității tratatului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.

Referendumul pentru cedarea unei părți din suveranitate, poate fi inițiat de către Președintele României, după consultarea Parlamentului, conform art. 90 din Constituție:

Președintele României, DUPĂ CONSULTAREA Parlamentului, POATE CERE POPORULUI SĂ-ȘI EXPRIME, PRIN REFERENDUM, VOINȚA CU PRIVIRE LA PROBLEME DE INTERES NAȚIONAL”. ”

Totodată, potrivit art. 80 din Constituția României - rolul Președintelui

(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.”

(2) Președintele României VEGHEAZĂ LA RESPECTAREA CONSTITUȚIEI și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.”

În privința tratatelor, potrivit art. 91 din Constituție, Președintele României are următoarele atribuții ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE:

(1) Președintele ÎNCHEIE tratate INTERNAȚIONALE în numele României, NEGOCIATE de Guvern, și LE SUPUNE SPRE RATIFICARE Parlamentului, într-un termen rezonabil. ”

CELELALTE tratate și acorduri internaționale se încheie, SE APROBĂ SAU SE RATIFICĂ POTRIVIT PROCEDURII STABILITE PRIN LEGE.”

Deci, președintele României are atribuții să semneze și să încheie tratate NUMAI ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE (dacă aceste tratate ar însemna cedarea puterii de decizie a României unui alt stat sau organism trebuie ÎNTÂI SĂ FACĂ REFERENDUM).

În privința celorlalte tratate, aprobarea și ratificarea se face conform procedurii stabilite prin lege.

Legea nr. 530/2003 privind tratatele reglementează încheierea tratatelor

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/49010

Potrivit art. 1 lit a) din Legea nr. 530/2003 prin ”TRATAT se înțelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având SCOPUL DE A CREA, DE A MODIFICA ORI DE A STINGE DREPTURI ȘI OBLIGAȚII JURIDICE SAU DE ALTĂ NATURĂ, guvernat de dreptul internațional public și consemnat într-un instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe.”

Potrivit art. 2 din Legea nr. 530/2003:

(1) ROMÂNIA, GUVERNUL ROMÂNIEI, PRECUM ȘI MINISTERELE ȘI ALTE AUTORITĂȚI ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE, pentru care această atribuție este expres prevăzută de legislația în vigoare, POT ÎNCHEIA TRATATE LA NIVEL DE STAT, TRATATE LA NIVEL GUVERNAMENTAL, respectiv TRATATE LA NIVEL DEPARTAMENTAL.”

(2) Tratatele prevăzute la alin. (1) SE ÎNCHEIE CU RESPECTAREA principiilor fundamentale și a celorlalte norme imperative ale dreptului internațional, a dreptului comunitar, a normelor cutumiare internaționale, a CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI, în conformitate cu prevederile prezentei legi.”

Se poate observa astfel că:

un tratat poate avea ca scop numai crearea, modificarea ori stingerea de drepturi sau obligații juridice sau de altă natură, NU SĂ CEDEZE PUTEREA DE DECIZIE SAU SĂ NE SUPUNEM DECIZIEI ALTORA;

ORICE TRATAT TREBUIE SĂ RESPECTE CONSTITUȚIA ȘI NU POATE SĂ PREVADĂ CEDAREA SUVERANITĂȚII NAȚIONALE care aparține numai poporului român și este exercitată prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, ȘI NICI A INDEPENDENȚEI.

A se vedea în acest sens și Comunicatul CCR din data de 23 decembrie 2021, la finalul căruia s- menționat ”” (https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-23-decembrie-2021/)În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.

Semnarea și ratificarea unor tratate prin care se cedează suveranitatea națională (puterea de decizie unei alte organizații sau puteri străine) și independența României, în lipsa unui referendum prin care poporul român să fie de acord, înseamnă săvârșirea infracțiunii de:

Trădare prevăzută de art. 394 Cod penal:

Fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin:”

a) provocare de război contra țării sau de înlesnire a ocupației militare străine;

b) subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului;

c) aservire față de o putere sau organizație străină;

d) ajutarea unei puteri sau organizații străine pentru desfășurarea unei activități ostile împotriva securității naționale, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”

- înaltă trădare prevăzută de art. 398 Cod penal:

, săvârșite de către Președintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, constituie infracțiunea de înaltă trădare și se pedepsesc cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.””Faptele prevăzute în  art. 394-397

Un rol important pentru GARANTAREA suveranității și independenței României îl au și forțele armate, potrivit art. 118 alin. (1) din Constituție: ”Armata este SUBORDONATĂ EXCLUSIV VOINȚEI POPORULUI PENTRU GARANTAREA SUVERANITĂȚII, A INDEPENDENȚEI și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a DEMOCRAȚIEI CONSTITUȚIONALE.”

Revenind la posibilitatea semnării, ratificării și aplicării pe teritoriul României a unui tratat privind pandemiile conform căruia OMS să fie cel care decide ce reguli se aplică pe teritoriul statului român în caz de pandemie:

În primul rând, chiar în constituția OMS se prevede la art. 19 și 20

Articolul 3”

Calitatea de MEMBRU al Organizației este deschisă tuturor STATELOR.”

Articolul 19”

Adunarea Sănătății are competența de a adopta convenții sau acorduri cu privire la orice chestiune care ține de competența Organizației. Este necesar un vot de două treimi din Adunarea Sănătății pentru adoptarea unor astfel de convenții sau acorduri, care INTRĂ ÎN VIGOARE PENTRU FIECARE MEMBRU ÎN MOMENTUL ÎN CARE SUNT ACCEPTATE DE CĂTRE ACESTA ÎN CONFORMITATE CU DISPOZIȚIILE SALE CONSTITUȚIONALE.

Articolul 20

FIECARE MEMBRU se angajează ca, în termen de OPTSPREZECE LUNI DE LA DATA DE ADOPTAREA de către Adunarea Sănătății A UNEI CONVENȚII SAU A UNUI ACORD, va lua MĂSURI CU PRIVIRE LA ACCEPTAREA CONVENȚIEI SAU ACORDULUI RESPECTIV. Fiecare Membru notifică Directorul General cu privire la măsurile luate, iar dacă nu acceptă convenția sau acordul în termenul stabilit, va furniza o declarație privind motivele neacceptării. În caz de acceptare, fiecare Membru este de acord să prezinte un raport anual Directorului General în conformitate cu capitolul XIV.”

(https://www.who.int/governance/eb/who_constitution_en.pdf)

Se poate observa astfel că nicio convenție sau acord al OMS nu intră în vigoare pentru România, dacă nu este acceptat de către România în conformitate cu dispozițiile Constituționale ale României.

România nu poate accepta un asemenea acord sau convenție a OMS prin care să se cedeze OMS-ului dreptul de decizie în caz de pandemii, dacă nu se organizează un referendum, iar poporul român să fie de acord.

Semnarea unui tratat prin care se cedează parte din suveranitatea și independența României, în lipsa acordului de voință al poporului român exprimată cu ocazia unui referendum în acest sens, echivalează cu săvârșirea:

Infracțiunii de trădare prevăzută de art. 394 lit. c) Cod penal, dacă este săvârșită de un cetățean care nu este Președintele României sau alt membru al CSAT:

Fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin:”

c) aservire față de o putere sau organizație străină;

se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”

Infracțiunii de înaltă trădare prevăzută de art. 394 lit. c) rap la art. 398 Cod penal dacă este săvârșită de Președintele României sau alt membru al CSAT și se pedepsește cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Trăim vremuri în care atacurile la democrație, statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor, precum și la independența și suveranitatea României sunt din ce în ce mai numeroase.

Este necesară o implicare activă din partea cetățenilor și urmărirea activității pe care o desfășoară reprezentanții statului român, precum și reprezentanții aleși ai poporului român pentru ca aceștia să își desfășoare activitatea în conformitate cu Constituția și să nu își depășească limita mandatului pe care și-l exercită potrivit Constituției.

În cazul în care există derapaje, ele trebuie stopate, conform pârghiilor constituționale pe care le avem la îndemână.