ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Anchetatorii din Monaco nu exclud versiunea conform căreia explozia din Monaco a fost orchestrată de Serviciul de Securitate al Ucrainei, scrie publicația Le Figaro, pe surse.
 
Tentativa de asasinat l-ar fi vizat pe controversatul om de afaceri ucrainean Vadima Ermolaeva, potrivit Știripesurse.

Explozia din Monaco a avut loc în seara zilei de 29 iunie. Bomba a explodat în holul uneia dintre clădirile rezidențiale, când oamenii au intrat în clădire.

Conform informațiilor oficiale, trei persoane au fost rănite: un bărbat și o femeie cu vârste între 50 și 60 de ani, precum și un adolescent "asociat cu ei" în vârstă de 13 ani. Autoritățile din Monaco nu au numit victimele.

Geanta cu bomba a fost lăsată de un bărbat a cărui identitate nu a fost încă stabilită. Presupusul infractor a fugit de la locul exploziei. Ancheta consideră că a fugit în direcția comunei franceze Beausoleil.

Un „avertisment”, nu o tentativă de asasinat

Potrivit publicației, atacul a fost probabil mai degrabă un "avertisment" decât o tentativă deliberată de asasinat.

Potrivit relatărilor din presă, Yermolaev și rudele sale au fost rănite.

În același timp, soția omului de afaceri, Anna Yermolaeva, le-a spus jurnaliștilor ucraineni că nu a fost rănită – nu era la locul exploziei. Nu a spus alte detalii despre incident.

Cine este mai exact omul de afaceri

Oligarhul ucrainean Vadima Ermolaeva, născut în 1968, ocupă locul 23 în clasamentul celor mai mari 100 de averi din Ucraina, întocmit de revista Forbes. Forbes Ukraine îi estima averea la aproximativ 220 de milioane de dolari în 2021.

Originar din regiunea Dnipropetrovsk, la granița cu Crimeea, Vadim Iermolaiev și-a construit o parte din avere din producția de băuturi spirtoase, în special vin.

El este fondatorul grupului Alef, cu interese în imobiliare, agricultură, industrie, producția de alcool, materiale de construcții și alte domenii. În Ucraina, Iermolaiev este cunoscut mai ales ca unul dintre marii dezvoltatori ai orașului Dnipro, fiind asociat cu proiecte precum Most-City, Cascade Plaza, Bosfor, Enigma, Prisma și complexul Brama.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a inclus pe o listă de 84 de cetățeni care ar fi fugit din țară.

Acest magnat din industria agroalimentară este, de asemenea, coproprietar al unei instituții financiare estoniene, Versobank, a cărei autorizație a fost suspendată de Banca Centrală Europeană în 2018 pentru „încălcarea sistematică a legislației privind spălarea banilor”.

Profilul său este însă unul controversat. Iermolaiev a declarat anterior că din 2017 are doar pașaport cipriot. Numele său a apărut și în investigația jurnalistică „Batalionul Monaco”, despre oameni de afaceri și politicieni ucraineni aflați pe Coasta de Azur după începutul invaziei ruse la scară largă.

Cea mai sensibilă controversă vizează legăturile cu afaceri din Crimeea ocupată de Rusia. În decembrie 2023, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva lui Vadim Iermolaiev pentru o perioadă de zece ani. Presa ucraineană a relatat că măsurile au vizat inclusiv companii asociate cu el și cu businessul Alef-Vinal-Krym, activ în Crimeea.

Potrivit investigațiilor jurnalistice ucrainene, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, o parte a businessului Alef-Vinal ar fi fost reînregistrată conform legislației ruse. Jurnaliștii au scris că aceste companii ar fi continuat să funcționeze în peninsula ocupată și ar fi plătit taxe către bugetul Federației Ruse.

Iermolaiev a respins acuzațiile. Într-un interviu acordat RBC-Ucraina în 2024, omul de afaceri a declarat că nu deține și nu administrează nicio afacere în Crimeea, că nu a avut active în „statul agresor” și că activele sale din peninsulă au fost, de fapt, pierdute după anexarea Crimeei. El a spus că a fost investitor în trei întreprinderi de vin și coniac înainte de anexare, dar că acestea ar fi fost preluate de Rusia și că relația cu managementul local s-ar fi rupt după presiuni ale autorităților de ocupație.

Pe de altă parte, autoritățile și presa ucraineană au invocat tocmai activitatea acestor companii din Crimeea ca motiv al sancțiunilor. Potrivit Hromadske, SBU a susținut că Iermolaiev ar fi folosit persoane interpuse pentru reînregistrarea unor afaceri în Crimeea conform legislației ruse și că aceste afaceri ar fi plătit taxe către bugetul Federației Ruse.