Bogdan Stancu, fermier din comuna Coșoveni, județul Dolj, care lucrează aproximativ 3.000 de hectare de teren arabil, atrage atenția asupra unui subiect pe care îl consideră esențial pentru viitorul agriculturii europene. Acesta a explicat pentru revista-ferma care este miza reală a acordului Mercosur, avertizând că politicile alimentare internaționale urmăresc ca oamenii să fie orientați, treptat, către consumul produselor complet artificiale.

Potrivit acestuia, dezbaterea privind acordul Mercosur și importurile din America de Sud ascunde, de fapt, o miză mult mai mare – tranziția către hrana artificială și eliminarea treptată a agriculturii tradiționale. În opinia sa, nu aducerea produselor agricole din țările Mercosur reprezintă scopul final, ci pregătirea unei schimbări radicale în sistemul alimentar global, susținută de investiții uriașe în tehnologii și fabrici dedicate alimentelor sintetice.

Fermierul afirmă că în ultimii ani se vorbește tot mai mult despre produse artificiale, iar investițiile în acest sector au atins proporții fără precedent. Ca exemplu, el menționează deschiderea celei mai mari fabrici de lapte artificial din lume, în Olanda, un stat aflat în centrul inovației agroalimentare europene. Pentru Bogdan Stancu, acest moment este un simbol al direcției în care se îndreaptă politicile alimentare internaționale. El consideră că scopul real este ca oamenii să fie orientați, treptat, către consumul de produse complet artificiale. Dezamăgirea unui agricultor cu 25 de ani de experiență Bogdan Stancu vorbește și din perspectiva personală a unui om care a ales agricultura cu convingerea că aceasta va rămâne mereu o activitate fundamentală. El spune că atunci când s-a apucat de agricultură, în urmă cu 25 de ani, credea că lumea va avea permanent nevoie de hrană, iar fermierii vor fi indispensabili.

„După 25 de ani, mi-am dat seama că în curând lumea nu va mai avea nevoie de noi, fermierii. În 20-30 de ani, vom trăi doar cu hrană artificială. Asta este de fapt miza, asta se dorește! Se va trece la mâncare artificială, fără nici o legătură directă cu mâncarea naturală. Iar România prin această gașcă nenorocită de trădători care o conduce este complice la toate aceste nenorociri care se întâmplă”, consideră proprietarul societății Fruct Prest. 

În analiza sa, fermierul din Dolj susține că înainte ca hrana artificială să devină dominantă, agricultura europeană trebuie slăbită sau chiar distrusă. El crede că, după această etapă, se va argumenta că importurile sunt prea scumpe sau nesigure, că țările din afara Uniunii Europene folosesc substanțe interzise, iar Europa va ajunge într-o criză alimentară. În acel context, spune el, soluția propusă va fi introducerea pe scară largă a cărnii artificiale, a lactatelor artificiale și a altor produse sintetice, prezentate drept alternative inevitabile. „Se creează artificial condițiile pentru ca agricultorii să nu mai fie necesari, iar societatea să se bazeze tot mai mult pe produse fabricate în laboratoare și uzine, nu pe hrană obținută din câmp”, argumentează Bogdan. 

Declarațiile lui Bogdan Stancu capătă o dimensiune mult mai gravă atunci când vorbește despre implicațiile sociale ale alimentelor artificiale. Acesta susține că prin controlul alimentației s-ar putea ajunge la un control total asupra vieții oamenilor, inclusiv asupra duratei acesteia. Într-o formulare extrem de dură, fermierul afirmă că „hrana artificială ar putea deveni un instrument prin care populația să fie «programată» să trăiască exact atât cât convine sistemului, reducând astfel perioada de viață după pensionare”.

Noile tehnici genomice, doar o etapă marginală Întrebat despre noile tehnici genomice, promovate în Europa ca soluții pentru obținerea unor plante mai rezistente la secetă sau dăunători, fermierul respinge ideea că acestea ar reprezenta direcția principală. „Tranziția către hrană artificială va depăși complet agricultura clasică și chiar dezbaterea despre organisme modificate genetic, pentru că produsele viitorului nu vor mai avea legătură directă cu plantele naturale”, susține inginerul agronom.