ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



La ședința Guvernului din data de 1 martie 2023 s-au luat decizii cu privire la reducerea riscului seismic al clădirilor existente prin intermediul unor programe guvernamentale special create, informează Financial Intelligence.

Astfel,  ca urmare a cutremurelor recente din România, va fi interzisă închirierea sau cedarea în comodat sau în folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile clasificate în clasa de risc seismic I, începând cu data încadrării în această clasă și până la recepția finală a lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice.

Putem afirma că interdicția de a închiria sau de a ceda în comodat sau în folosință spații cu destinația de locuință din clădirile încadrate în clasa de risc seismic I poate avea consecințe negative atât pentru proprietarii acestor clădiri, cât și pentru persoanele care se află în căutarea unei locuințe, explică Av. Andreea Lakatos.

În primul rând, trebuie să remarcăm faptul că prin această măsură se limitează drastic dreptul de proprietate. Interzicerea închirierii sau a cedării în comodat sau în folosință a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile încadrate în clasa de risc seismic I poate fi considerată o mărginire a drepturilor proprietarilor acestor imobile, care nu pot dispune de ele conform preferințelor lor. Astfel, proprietarilor li se restrânge capacitatea de a dispune de imobilul lor așa cum doresc. Trebuie menționat că în trecut au existat inițiative similare care nu au avut succes, precum legea care a dus la evacuarea forțată a firmelor care ocupau spații la parterul blocurilor cu risc seismic. De asemenea, există și exemple precum cinematograful Patria, care a devenit loc de depozitare a deșeurilor după ce a fost evacuat din cauza riscului seismic.

Este esențial a nota consacrarea limitei jurisprudențiale date de „atingerea substanței” dreptului: proprietarul nu poate fi privat de dreptul său, netrebuind a se ajunge la golirea de conținut a acestuia. În cazul dreptului de proprietate, fundamentat și protejat prin diferite acte normative interne și internaționale, este firesc ca încălcarea lui, ingerința ilicită în exercitarea liberă a atributelor dreptului real, să dea naștere în patrimoniul titularului, la dreptul de a cere repararea prejudiciului cauzat.

Art. 44 alin. (1) și (2) din Constituția României statuează că dreptul de proprietate este garantat, iar proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege; alin. (1) al Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede: „orice persoană are dreptul de a deține în proprietate, de a folosi, de a dispune și de a lăsa moștenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal”; art. 136 alin. (5) din Constituția României: „proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice” și art. 480 C. civ. care statuează că proprietatea este un drept ce oferă propretarului posibilitatea de a se bucura și de a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, dar în limitele legii, sunt relevante.

Este evident faptul că în condițiile în care imobilele încadrate în clasa de risc seismic I nu mai pot fi închiriate sau date in comodat, nu se poate vorbi de o proporționalitate între exercitarea dreptului și limitarea acestui drept. Mai mult, atât jurisprudență constantă a CEDO, cât și dispozițiile legale menționate anterior impun acordarea unor despăgubiri juste în situația în care există limitări în exercitarea dreptului de proprietate. Așadar, în niciun caz, aceste limitări, fie ele pentru utilitate publică, fie ele proporționale, nu pot fi cu titlu gratuit. În cazul în care titularul este lipsit de posibilitatea exercitării atributelor dreptului său de către stat, precum atributul folosinței, acestuia din urmă îi va incumbă obligația de a-i indemniza corespunzător pe proprietarii imobilelor vizate.  A se vedea că modificarea ce se dorește a se impune, deși specifică faptul că se interzice închirierea de la data expertizării imobilelor și încadrării în clasa I de risc seismic, nu prevede nici o obligație corelativă a Statului de a urgenta proiectarea și execuția lucrărilor într-un termen clar stabilit, astfel că sine die, imobilele nu vor mai putea fi închiriate, întrucât se cunoaște deja cum se fac lucrările de proiectare și execuție.

Susținem, astfel, că dispozițiile art. 5 alin. (3) din noul proiect de lege încalcă dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituție, deoarece au ca efect lipsirea, chiar și temporară, a proprietarului de un atribut important al dreptului de proprietate, respectiv de folosința sa. În plus, dreptul de proprietate este un drept complex și deplin, care conferă proprietarului său posibilitatea controlului absolut asupra bunului ce îi aparține, cu excluderea terților și a autorităților publice, după cum precizează art. 555 din Codul civil. Acest drept este de natură perpetuă, ceea ce înseamnă că proprietarul poate exercita atribuțiile și caracteristicile sale juridice atâta timp cât bunul există.

Cu privire la limitele dreptului de proprietate, CCR a reținut constant în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în baza art. 44 din Constituția României, „legiuitorul ordinar este așadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat”.

În al doilea rând, impactului social și finaciar al acestei măsuri este unul negativ. Pornind de la faptul că această interdicție poate însemna o pierdere financiară, remarcăm faptul că proprietarii imobilelor vizate nu pot obține venituri din închirierea sau cedarea în comodat sau în folosință a spațiilor cu destinația de locuință, limitându-le, astfel, libertatea de a folosi proprietatea lor în conformitate cu preferințele și cu interesele lor. Totodată, această interdicție poate avea și un impact social nefavorabil, deoarece poate afecta persoanele care se află în căutarea unei locuințe și poate institui o situație discriminatorie în ceea ce privește dreptul la locuință. Prevederile astfel instituite sunt inechitabile, iar limitarea dreptului de proprietate poate fi percepută ca fiind nedreaptă, deoarece unele persoane ar putea fi afectate mai mult decât altele. De exemplu, proprietarii de imobile care locuiesc într-o zonă unde este necesară aplicarea legii ar putea fi afectați în mod disproporționat. Trebuie să remarcăm și o posibilă pierdere a valorii de piață a proprietății, întrucât limitarea dreptului de proprietate poate reduce valoarea imobilului și poate conduce la pierderea de venituri pentru proprietarii acestora. De asemenea, dispozițiile criticate transformă proprietarul unui imobil într-un plătitor de impozit pe un imobil asupra căruia nu mai deține un drept esențial, respectiv dreptul de închiriere.