Avocatul și teologul Daniel Ionașcu a atacat în instanță hotărârile comitetelor pentru situații de urgență privind blocarea accesului la Hramul Sfintei Parascheva și la alte manifestări religioase din toată țara. Este vorba atât de Hotărârea CJSU Iași nr. 35/2020, cât și de Hotărârea CNSU nr. 47/2020, aceasta din urmă extinzând îngrădirea libertății religioase la nivelul întregii țări.
 
Potrivit avocatului Ionașcu, citat de Lumea Justiției, hotărârile respective „încalcă grav drepturile fundamentale și dispozițiile legale privind organizarea BOR... Măsurile-s nelegale, nu-s necesare și n-au fost justificate transparent, argumentat și nediscriminatoriu. Simpla referire la necesitatea limitării transmiterii SARS-CoV-2 nu poate constitui o motivare pertinentă”, a explicat Daniel Ionașcu pentru Lumea Justiției. 

Avocatul Ionașcu a mai declarat pentru Lumea Justitiei că oricine este interesat poate depune acțiune în instanță ca să solicite daune morale, din cauza acestui grav atentat la libertatea religioasă, comis de către guvernul Ludovic Orban. „În plus, eu va întreb asa: cât de competent este acest cabinet Orban sa guverneze, în contextul în care de nenumărate ori Curtea Constituțională a României a desființat ordonanțele emise de Guvern?”, a adăugat acesta.

Daniel Ionașcu a depus luni, 12 octombrie 2020, o acțiune la Curtea de Apel București prin care solicită anularea celor doua hotărâri sus-menționate, argumentând în detaliu de ce ele încalcă atât Constituția României, cât și Convenția Europeană a Drepturilor Omului și bogata jurisprudență CEDO în materie de libertate religioasă. În plus, niciunul dintre cele două acte normative infralegale nu este fundamentat științific, adaugă avocatul. De altfel, el atrage atenția că drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi îngrădite prin acte infralegale, ci doar prin legi.

Totodată, președintele executiv al PPUSL, av. Daniel Ionașcu, cere suspendarea hotărârilor emise de CNSU și CJSU Iași până la soluționarea definitiva a cauzei pe fond.

„​Respectivele hotărâri sunt nelegale, fiind emise cu încălcarea dispozițiilor legale imperative, a drepturilor și libertăților fundamentale garantate atât constituțional, cât și prin Tratatele la care România este parte, susține avocatul Daniel Ionașcu, președintele executiv al PPU (social-liberal).

Guvernul nu poate să restrângă exercițiul libertății religioase, printr-o ordonanță dată în baza unei legi de abilitare, așa cum impun Constituția României și jurisprundența Curții Constituționale.

​PPU (social-liberal) apreciază că cele două hotărâri încalcă grav dispozițiile legale privind organizarea Bisericii Ortodoxe, dar și drepturile la libertate individuală și libertate a conștiinței. De asemenea, interzicerea participării la evenimente religioase este una vădit discriminatorie, în acest fel aducându-se o gravă atingere libertății religioase.

​Restricționarea accesului credincioșilor la sărbătoarea Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, în condițiile în care organizatorul – Arhiepiscopia Iașilor, cu sprijinul autorităților locale, a luat toate măsurile de siguranță ce se impun pentru respectarea de către pelerini a normelor sanitare și de distanțare, în vederea prevenirii și combaterii răspândirii epidemiei de COVID-19, este o măsură nejustificată și abuzivă.

​Redăm, mai jos, câteva fragmente din acțiunea depusă la instanță:

​Articolul 29 din Constituția României prevede că ”Libertatea credințelor religioase nu poate fi îngrădită sub nici o formă”. Credințele religioase sunt acele sentimente și acte pe care o persoană le raportează la lumea înconjurătoare și la existență. Libertatea religioasă implică atât o latură interioară, cât și una exterioară de manifestare. Din perspectiva laturii interioare, ce presupune dreptul persoanei de a avea sau adopa, în forul interior, o credință, libertatea religioasă are un caracter absolut, în sensul că statul nu poate să o restrângă. Din perspectiva laturii exterioare, presupunând dreptul persoanei în a-și exterioriza respectiva credință, prin participare la slujbe, procesiuni etc., libertatea are un caracter relativ, statul putând să o restrângă, însă doar pe cale de excepție, deoarece regula o constituie imposibilitatea îngrădirii credințelor religioase”.
(…)
​„În ceea ce privește Hotărârea 35/06.10.2020 apreciem că este nelegală, neîntemeiată, discriminatorie și abuzivă. Această hotarâre încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor, ale credincioșilor ortodocși, impunând un criteriu discriminator pentru a putea participa la una dintre cele mai importante sărbători religioase – pelerinajul ocazionat de sărbătorirea Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, în municipiul Iași.
Apreciem că suntem în prezența unei grave discriminări, ce are ca efect restrângerea și înlăturarea exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor garantate de Constituție și Tratatele Internaționale.
​Măsurile prin care se limitează drepturile și libertățile fundamentale trebuie sa aibă o temeinică fundamentare, să aibă ca scop protejarea cetățenilor, în ansamblu și individual, și nu să ducă la excluderea din viața și cultul religios. Or limitarea accesului la o sărbătoare atât de importantă pentru orice creștin ortodox, fără un temei legal sau o argumentație pertinentă, nu este altceva decât un abuz de putere, o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale”.
(…)
​”În concluzie, dispozițiile cuprinse în cele două hotărâri atacate, respectiv art 2 din Hotărârea nr. 47/05.10.2020 privind lista țărilor/zonelor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătații publice, adoptată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență din cadrul Guvernului României și Hotărârea nr. 35/06.10.2020 privind măsurile adoptate în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași sunt nelegale, motiv pentru care solicităm anularea acestora”.”, se arată într-un comunicat de presă, publicat pe pagina web a Partidului Puterii Umaniste, Social-Liberal (PPUSL). 

Acțiunea depusă de av. Daniel Ionașcu la Curtea de Apel București poate fi citită integral aici