Avocatul poporului a sesizat joi Curții Constituționale a României o excepție de neconstituționalitate în legătură cu textele legislative care reglementează starea de urgență. Jurista Renate Weber a explicat într-un interviu luat de jurnalistul Ion Cristoiu pe ce se întemeiază sesizarea adresată de ea CCR.   

„Legea care îi permite președintelui să declare starea de urgență este, mai întâi, Constituția și, apoi, această OUG nr.1/1999 și legea din 2004 de aprobare a ordonanței. În momentul în care a fost făcută, Constituția României a spus foarte clar: restrângerea exercitării drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție se poate face numai printr-o lege, adică prin acel act normativ pe care-l aprobă Parlamentul României. Dacă ne uităm la alte texte constituționale, de exemplu la 115, care vorbește despre delegarea legislativă, vedem că Parlamentul poate, uneori, să-i dea o lege Guvernului și să-l abiliteze să elaboreze acte normative, de exemplu pe perioada vacanței (parlamentare -n.r.), dar atunci când e vorba de situațiile excepționale când Guvernul poate să dea ordonanțe de urgență, atunci Guvernul nu are voie să restrângă drepturile și libertățile. Acesta este un argument în plus că numai LEGEA, în sensul de act care provine de la Parlament, are voie să facă astfel de restrângeri. 

Or, în ce situație suntem noi cu această OUG nr. 1/1999, modificată în 2004? În situația în care ea spune la un moment dat în articolul pe care noi îl criticăm că președintele, în decretul pe care îl dă, se referă inclusiv la măsurile care urmează să fie luate. Păi asta înseamnă, din citirea noastră, că această ordonanță/lege îi dă președintelui voie să legifereze. Or, nicăieri în textul Constituției așa ceva nu este prevăzut și nu este posibil. De aceea spunem noi că acest text al ordonanței din 1999, așa cum a fost modificat, este neconstituțional. 

Noi suntem într-o situație absolut nouă: până acum, n-am mai avut stări de urgență. Firesc este, totuși, într-adevăr, să vedem care este interpretarea pe care o dă Curtea Constituțională. Avocatul Poporului aici este doar un intermediar, care transmite această excepție de neconstituționalitate, urmând ca, după aceea, să vedem ce spune curtea constituțională”, a declarat avocatul poporului, Renate Weber.

Întrebată de ce nu a fost făcută o sesizare de neconstituționalitate în noiembrie 2004, când a fost legiferat actul normativ de Parlament, jurista a răspuns că, probabil, în acea epocă în care nimeni nu se gândea la o posibilă instituire a stării de urgență, detaliile despre mecanismul implementării acesteia au trecut neobservate.

„În 2004, nici avocatul poporului de atunci probabil că nu a dat importanță, nici parlamentarii care au votat modificarea n-au făcut sesizarea și, abia când îți ajunge cuțitul la os, deci când ne confruntăm cu o astfel de situație (starea de urgență -n.r.), constatăm că ceva nu e așa cum ar trebui să fie”, a explicat actualul avocat al poporului.

Jurnalistul Ion Cristoiu a cerut exemple din cele două decrete de instituire a stării de urgență date de președintele Iohannis de legiferare neconstituțională de către o putere a statului care nu are atribuții legislative.

„Dacă vă uitați în anexe, președintele enumeră mai întâi drepturile și libertățile care pot fi restrânse, iar anexele nu sunt orientative, ci se spune că fac parte integrantă din decret, acolo găsiți o pleiadă de atitudini care, de fapt, înseamnă restricționarea drepturilor și libertăților prin decretul acesta al președintelui. (Deși nu este dreptul lui constituțional să legifereze -n.r.), președintele a făcut asta pentru că există ordonanța de urgență care îi permite. Decretul președintelui este un act administrativ. Noi nu putem să-l atacăm la Curtea Constituțională, el este exclus chiar de legea noastră de organizare. De aceea ne-am îndreptat către „păcatul originar”, ca să spun așa, ordonanța care permite acest lucru (OUG nr. 1/1999 -n.r.)”, a răspuns Renate Weber.

„În ordonanța care legiferează starea de urgență există o prevedere care interpretează Constituția, anume că decretul președintelui nu poate fi de către Parlament decât revocat sau aprobat, fără condiționalități. Nu credeți că ar trebui sesizată CCR și în legătură cu asta? Pentru că acum s-a ivit, de două ori, un conflict: Parlamentul a aprobat decretul, nu putea să-l respingă, deci un fel de șantaj la adresa Parlamentului, dar condiționalitățile puse în hotărâre (de către Parlament -n.r.) nu sunt valabile. Cum rezolvăm chestiunea asta?”, a întrebat jurnalistul Ion Cristoiu.

„Aici cred că, de fapt, Constituția noastră ar fi trebuit să fie mai clară. Constituția ar fi trebuit să prevadă dreptul Parlamentului... dar, intrăm într-un viciu logic: Constituția se gândea că numai Parlamentul va legifera, că nu va legifera un președinte. De aceea, Parlamentul ia act de decretul președintelui, că-i de acord sau nu-i de acord. Dar nu se gândea că un decret al președintelui o să conțină atât de multe prevederi. De aceea, atunci când Parlamentul aprobă sau respinge decretul președintelui, el nu legiferează, pentru că, dacă ar fi un act de legiferare, ar fi putut să facă modificări, amendamente, ș.a.m.d. Aici, într-adevăr, am putea spune că inițial este din cauza Constituției, dar mie mi se pare că, de fapt, Constituția era logică în gândirea ei când spunea că restrângerea drepturilor poate fi făcută numai prin lege (dată de Legiuitor -n.r.). Eu tot ordonanța aceea, cu modificările făcute în 2004,  cred că e cea care e vinovată. De aceea va fi foarte important să vedem și decizia Curții Constituționale, dar și motivarea Curții Constituționale, felul în care Curtea va interpreta tot acest ansamblu de texte cum anume trebuie pus în practică”, a subliniat Renate Weber.

Jurnalistul Ion Cristoiu a întrebat-o cum este posibil ca, după decretarea stării de urgență de către președinte, niciun politician, niciun lider de opinie, niciun jurist din România să nu se preocupe de temeiul juridic al stării de urgență. „De ce nu s-a preocupat nimeni? Abia acum românii și-au dat seama că și legea din 2004 este modificată prin ordonanța de urgență nr. 34...”, a evidențiat ziaristul.

„Pe 34 noi am atacat-o în întregime... Pot să vă spun că noi am primit la Avocatul Poporului câteva petiții de la practicieni ai Dreptului, profesori de Drept, avocați, petiții foarte bine făcute au mai fost, dar au fost voci singulare și, aveți dreptate, oamenii din lumea politică nu s-au preocupat. Așa cum nu s-au preocupat nici în 2004, n-au făcut-o nici acum. Poate că era de așteptat, într-adevăr, să fie mai multe voci sau mai bine articulate între ele, dar, repet, noi am primit câteva petiții în acest sens”, a răspuns Avocatul Poporului.

Dacă temeiul juridic al stării de urgență actuale, instituite prin decret prezidențial, este dat de o lege, cea din 2004, modificată acum prin ordonanța de urgență nr. 34, care ar fi oportunitatea ca, la terminarea stării de urgență, pe baza experienței din timpul instituirii acesteia, să fie făcută o nouă lege, a întrebat jurnalistul Ion Cristoiu.

„O să-mi permit să vă spun că, inclusiv acum, Parlamentul, când va lua în discuție OUG nr. 34, ar putea să intervină cu modificări și la textul inițial al ordonanței din 1999, și la textul legii din 2004. Da, Parlamentul ar putea, de data aceasta, nu după, chiar acum, în timpul desfășurării acestei stări de urgență, ar putea să aducă aceste modificări. Faptul că noi ne-am dus la Curtea Constituțională nu înseamnă că Parlamentul nu poate să facă ceea ce trebuie în această perioadă de timp. 

(Parlamentul să ia în discuție ordonanța 34 -n.r.) Aia trebuie neapărat luată în discuție, pentru că, vă spun, noi am atacat-o în întregime, suntem în plin arbitrariu acolo: nu se mai respectă nici principiul previzibilității, nu știe nimeni cum să se comporte. Vă spun cu multă seriozitate, sunt totuși un om cu peste 40 de ani de avocatură în spate, mai am și funcția pe care o am, titlu care e foarte pompos, nu neapărat și competențele sunt așa, dar dacă mă întrebați pe mine ce anume trece într-un proces-verbal un polițist când dă o amendă, ce contravenție, eu nu știu să vă spun! Și cred că nici el nu știe să vă spună. Pentru că acestea nu sunt prevăzute de fapt”, consideră jurista Renate Weber.

„Guvernul a dat o OUG care modifică Legea stării de urgență. Opoziția trebuie să ia în discuție cât mai repede această ordonanță, ca s-o facă lege și o poate modifica. Interesant e că Dvs. spuneți că, cu prilejul discutării acestei ordonanțe de urgență 34, Opoziția poate discuta și Legea din 2004”, a completat ziaristul.

„Această Ordonanță 34 modifică multe din textele din Ordonanța 1/1999. Parlamentul este suveran. El, cu această ocazie, poate să facă și alte amendamente”, a explicat avocatul poporului. 

Pe fondul instituirii stării de urgență în România s-a creat o atmosferă apocaliptică, ce rol mai poate avea în acest context Avocatul Poporului pentru a pune problema restrângerii drepturilor omului? a întrebat Ion Cristoiu.

„Ba da, putem să o punem. Poate că e un paradox, dar suntem mai ocupați acum decât înainte. Nu doar că primim și multe telefoane de la oameni, că audiențe nu mai putem da, însă primim multe sesizări așa, dar și colegii mei se sesizează din oficiu pe foarte multe aspecte, atât la sediul central, cât și la cele 14 birouri teritoriale, care sunt foarte aproape de firul ierbii, ca să spun așa, și văd lucrurile care se întâmplă la nivel local. Vă contrazic, desigur că în continuare putem să cerem foarte clar și cerem foarte clar respectarea drepturilor și libertăților. Să știți că orice restrângere a exercițiului acestor drepturi trebuie să fie proporțională cu celălalt drept pe care vrea să-l apere. N-o să putem spune, de exemplu, că dacă-i omorâm pe oamenii cu ochelari o să-i protejăm pe cei care se infectează cu coronavirus. Trebuie să existe o proporționalitate în acțiunile pe care noi le facem. Deocamdată, am văzut că această proporționalitate nu există deloc când e vorba de contravenții și de sancțiunile contravenționale. Deci, acolo suntem în plin arbitrariu. Fiecare agent constatator poate să facă ce vrea el, ceea ce nu este deloc normal într-un stat de Drept și avem multe decizii ale Curții Constituționale în sensul acesta”, a atras atenția avocatul poporului.

Întrebată care e proporția între numărul petițiilor care se plâng de restrângerea drepturilor și petițiile care cer o și mai mare restrângere a acestora, Renate Weber a spus că au fost și cazuri de cetățeni care cereau ca președintele să includă în decret restrângerea a și mai multor drepturi decât cele suspendate deja în starea de urgență, dar și cazuri de plângeri despre abuzuri ale oamenilor legii sau de înmulțirea infracțiunilor în această perioadă.

„Am avut solicitări să-i cerem președintelui să mai pună niște drepturi în decret să fie restrânse și am ieșit cu un comunicat și am spus că așa ceva este exclus, noi suntem garantul respectării drepturilor și nu invers. Pe de altă parte, oamenii se plâng în general de abuzuri, dar și de situația pe care lumea o trăiește deja în zona rurală, unde a crescut numărul infracțiunilor, nu doar hoție, ci și infracțiuni cu violență, adică tâlhării, sunt oameni peste care s-a intrat în casă... Din punctul ăsta de vedere noi primim astfel de relatări și îngrijorări.

Am discutat deja, prin adresă, nu personal, de câteva ori cu ministrul Vela și i-am cerut să vină cu o strategie care să arate cum se gândesc ei la protejarea siguranței cetățenilor, nu numai pe perioada stării de urgență, ci și după aceea. Știți cum e, înfometarea va duce la creșterea numărului de infracțiuni. Din păcate, la asta nu am primit răspuns, dar asta este o îngrijorare destul de serioasă. Deja, sunt multe (infracțiuni -n.r.). Ce-o să fie, vom mai vedea, pentru că multă lume s-a întors din străinătate cu încă ceva bani, dar ăștia se vor termina repede, în această perioadă lumea nu mai încasează alte venituri și veți vedea că fenomenul ăsta de sărăcire va duce inclusiv la creșterea numărului de infracțiuni. Deja se întâmplă. Știți că în perioadele în care economia merge mai bine și lumea trăiește mai bine, nu mai există nici tentația săvârșirii atâtor fapte penale din acestea. Când lumea sărăcește, sau în perioade de criză economică -și pe noi ne așteaptă o perioadă de criză economică serioasă-, fapte de genul acesta se înmulțesc”, a subliniat avocatul poporului, Renate Weber, joi, într-un dialog cu jurnalistul Ion Cristoiu.   
 
Interviul poate fi urmărit integral pe contul de YouTube al emisiunii Cristoiu TV.