ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Republicii Moldova – Portul Giurgiulești –, singura ieșire la mare a acestui stat eșuat, a ajuns în posesia BERD după ce timp de aproape două decenii a fost pasat între companii azere, olandeze, austriece, offshore-uri din Cipru și Bahamas și firme moldovenești. 
 
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group) la 7 mai 2021. Astfel, BERD a devenit unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), se arăta într-un comunicat publicat pe pagina web a portului la 19 mai. 

BERD precizează că este unul dintre acționarii Portului Giurgiulești încă din 1995. BERD a cumpărat de la firma austriacă, Febania Gmbh, compania cipriotă ThoMo Invest LTD, care deținea grupul de companii Danube și, implicit, Portul Giurgiulești. Compania Febania Gmbh a fost înființată de fostul manager al Danube Logistics SRL, Thomas Moser, pe 5 aprilie 2018, cu 5 zile înaintea pronunțării deciziei nefavorabile a primei instanțe din Moldova în litigiul său cu Bemol. Până la această tranzacție, BERD deținea 20% în Danube Logistics SRL și 65% din veniturile Danube Logistics Holding BV.

Istoria Portului Giurgiulești, în ultimul sfert de secol, este una mai degrabă sinuoasă, plină de conflicte, preluări controversate și litigii în instanțe din Olanda, Marea Britanie și Republica Moldova.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova au colaborat cu platforma internațională Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și au obținut, în exclusivitate, o serie de documente ce aduc lumină în toată această poveste alambicată a proprietății asupra Portului Giurgiulești. Întreaga anchetă jurnalistică poate fi citită pe pagina Anticorupție.md.
 
Provincia istorică Basarabia avea, până în 1940, o ieșire largă la Marea Neagră, prin cele două județe sudice, Ismail și Cetatea Albă (Bolgrad). După ce URSS a invadat Basarabia, rupând-o din componența Regatului României, provincia a fost divizată în 3 părți, pentru a îngreuna o eventuală reunificare cu Patria. Astfel, nordul și sudul Basarabiei (4-5 județe) au fost încredințate RSS Ucrainene, RSS Moldovenească primind „în schimb” o limbă de pământ în stânga Nistrului - actualmente, autoproclamata republică moldovenească Nistreană. Prin aceste fragmentări, statul eșuat Republica Moldova nu mai beneficiază de ieșire naturală la Marea Neagră, singura „portiță” înspre mare fiind Portul Giurgiulești - de unde și importanța lui strategică.