ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Înțeleg că joi l-au chemat pe CG la Parchet, poate pentru prelungire de control judiciar, poate pentru ceva mai rău, noi acuzații șamd. Interesant e că remarc tot mai des paralele, în presa lumii, între cazul lui - goana disperată a unui regim crizat pentru eliminarea lui din politică, inclusiv prin mijloace penale – și alți lideri de calibru ai lumii, care au trecut prin avataruri similare, dar nu s-a reușit îngenuncherea lor. Poate înțeleg și ai noștri că publicul nu marșează automat la retorica oficială și judecă cu propria minte și propria inimă. ????

Iată cîțiva fîrtați de suferință ai lui CG, așa cum sunt invocați în varii articole internaționale:

- Luiz Inácio Lula da Silva (Brazilia)  

Fost președinte al Braziliei (2003-2011), Lula a fost condamnat în 2018 pentru luare de mită și spălare de bani în cadrul operațiunii „Lava Jato”. Mulți dintre susținătorii săi au considerat procesul ca fiind motivat politic, menit să-l împiedice să candideze la alegerile din 2018. În 2021, condamnările sale au fost anulate de Curtea Supremă din cauza unor vicii de procedură, iar Lula a cîștigat alegerile prezidențiale din 2022, revenind ca președinte.

- Benjamin Netanyahu (Israel)  

Prim-ministru al Israelului pentru mai multe mandate, Netanyahu a fost acuzat în 2020 de corupție, fraudă și abuz de încredere în trei cazuri separate, inclusiv primirea de cadouri scumpe și acordarea de favoruri media. În ciuda procesului penal, care a fost văzut de susținătorii săi ca o încercare a opoziției de a-l elimina politic, Netanyahu a rămas activ în politică, fiind reales în 2022. Procesul său este încă în desfășurare.

- Cristina Fernández de Kirchner (Argentina)  

Fostă președintă a Argentinei (2007-2015) și vicepreședintă (2019-2023), Fernández de Kirchner a fost condamnată în 2022 la 6 ani de închisoare pentru fraudă într-un caz legat de contracte publice. Criticii au susținut că acuzațiile au fost motivate politic pentru a-i submina influența. Datorită imunității sale ca vicepreședintă și a apelului în curs, ea a rămas liberă și activă politic, continuînd să fie o figură influentă. 

- Nawaz Sharif (Pakistan)  

Fost prim-ministru al Pakistanului, Sharif a fost descalificat din funcție în 2017 și condamnat în 2018 pentru corupție în urma scandalului Panama Papers, care a dezvăluit averi nedeclarate ale familiei sale. Susținătorii săi au argumentat că acuzațiile au fost o încercare a armatei și a rivalilor politici de a-l îndepărta. Sharif a revenit din exil în 2023, iar condamnărilesale au fost anulate, permițîndu-i să reia conducerea partidului său, PML-N, care a cîștigat alegerile în 2024.

- Imran Khan (Pakistan)  

Fost prim-ministru al Pakistanului (2018-2022), Khan a fost înlăturat printr-un vot de neîncredere și ulterior acuzat de corupție, inclusiv în cazul „Toshakhana” (vînzarea ilegală a cadourilor de stat). A fost arestat în 2023, iar susținătorii săi au considerat acuzațiile drept o încercare a establishmentului militar de a-l bloca. Deși este încă în închisoare, partidul său, PTI, a cîștigat un număr semnificativ de locuri în alegerile din 2024, arătînd că influența sa politică persistă.

- Jacob Zuma (Africa de Sud)  

Fost președinte al Africii de Sud (2009-2018), Zuma a fost implicat într-un proces de corupție legat de spălare de bani și altele, din perioada în care era vicepreședinte. A fost condamnat în 2021 pentru sfidarea curții, dar susținătorii săi au susținut că acuzațiile sunt motivate politic de rivalii din ANC. După ce a ispășit o parte din pedeapsă, Zuma a fondat un nou partid, uMkhonto weSizwe, care a obținut un succes semnificativ în alegerile din 2024.

- Silvio Berlusconi (Italia)  

Fost prim-ministru al Italiei, Berlusconi a fost implicat în peste 30 de dosare penale, inclusiv o condamnare definitivă în 2013 pentru fraudă fiscală legată de compania sa, Mediaset. Deși a fost nevoit să facă muncă în folosul comunității și i s-a interzis temporar să ocupe funcții publice, el a rămas liderul partidului Forza Italia și a fost ales senator în 2022, continuînd să influențeze politica italiană pînă la moartea sa în 2023.
 
- Ricardo Martinelli (Panama)  

Fost președinte al Panama (2009-2014), Martinelli a fost acuzat de spălare de bani și spionaj, fiind arestat în SUA și extrădat în Panama. A fost achitat în cazul spionajului, iar susținătorii săi au susținut că acuzațiile sunt motivate politic. În ciuda problemelor legale, Martinelli a candidat la alegerile prezidențiale din 2024, deși o condamnare ulterioară pentru spălare de bani l-a descalificat în cele din urmă. Popularitatea sa a rămas ridicată, arătînd reziliența sa politică. 

- Donald Trump (SUA)  

Fost președinte al SUA (2017-2021), Trump a fost acuzat în 2023 de 34 de capete de acuzare pentru falsificarea documentelor financiare legate de plăți către o actriță porno, devenind primul fost președinte american acuzat penal. Alte investigații includ ingerința electorală în Georgia și rolul său în asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. În ciuda acuzațiilor, considerate de susținătorii săi ca fiind motivate politic, Trump a cîștigat alegerile prezidențiale din 2024, demonstrînd că dosarele penale nu i-au oprit cariera. 

- Najib Razak (Malaezia)

Fost prim-ministru al Malaeziei (2009-2018), Najib Razak a fost acuzat în 2018 de spălare de bani, abuz de putere și deturnare de fonduri, fiind suspectat că ar fi sustras peste 700 de milioane de dolari din fondul de stat 1MDB. Susținătorii săi au susținut că acuzațiile au fost motivate politic de opoziție, care a cîștigat alegerile în 2018 sub conducerea lui Mahathir Mohamad. În 2022, Najib a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru una dintre acuzații, dar a rămas o figură influentă în partidul său, UMNO. În ciuda condamnării, UMNO a revenit la putere ca parte a unei coaliții guvernamentale în 2022, iar Najib a continuat să aibă susținere semnificativă în rîndul membrilor partidului și al unor segmente ale populației. În 2024, pedeapsa sa a fost redusă la 6 ani printr-o grațiere controversată, iar el a rămas activ în culise, influențînd politica malaieziană prin intermediul partidului său.