ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Am ezitat mult și nu știam dacă să răspund sau nu unui atac nedrept al unei persoane/ personaj pe nume Nicolae Țibrigan (LARICS-ISPRI-FUMN-ACADEMIA ROMÂNĂ - n.n.). M-am gândit că, dacă răspund, îl aduc în atenția publică și nu fac altceva decât să îl promovez. Am ieșit din această espectativă în momentul în care am recitit articolul său și am văzut că îl numește pe Sucharit Bhakdi un "obscur profesor” , "așa-zis specialist” și îl consideră un "idiot util”. Nu voi intra în polemică, utilizând limbajul personajului. Dar vă voi prezenta în paralel statutul profesional al celor doi și veți trage singuri concluziile.

1. Nicolae Țibrigan este, după propriile declarații, licențiat în Sociologie la Universitatea București, absolvent al masteratului Studii de securitate din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, doctor în sociologie la Universitatea București. În prezent, este cercetător la un Institut al Academiei Române. Autor a numeroase articole.

Când citești „numeroase articole” te gândești că, fiind vorba de un cercetător, se referă la articole științifice. Relevanța și impactul acestora sunt stabilite de revistele în care sunt publicate, de bazele de date în care sunt indexate/cotate și, mai ales, de numărul de citări. De aceea, primul lucru pe care l-am făcut a fost să caut articolele în cea mai prestigioasă baza de date - ISI-Thomson. Surpriză: nu am găsit niciun articol. M-am gândit că poate nu am căutat bine și m-am îndreptat spre Google Academic. După ce m-am chinuit am găsit cu greu 4 articole publicate în Revista Română de Sociologie (editor  Institutului de Sociologie al Academiei Române), International Journal of Communication Research (editor Univ. Apolonia Iași) și Studia Europea (editor UBB Cluj-Napoca). Niciuna cotată ISI. S-ar putea să-mi fi scăpat unul, două articole științifice. Dar să fim generoși și să spunem că sunt până la urmă 7 articole. Important e numărul de citări, care e 0 (zero). Niciun articol nu este în domeniul epidemiologiei, virusologiei, sănătății publice, bolilor infecțioase sau, mai concis, în domeniul medicină.

2. Sucharit Bhakdi (născut la 1 noiembrie 1946 în Washington, DC) a studiat medicina la Universitatea din Bonn (1963 – 1970), cu o bursă a Serviciului German de Schimburi Academice. În februarie 1971, și-a susținut doctoratul. Din 1972 până în 1974 a beneficiat de o bursă de la Fundația Max Planck la Institutul Max Planck pentru Imunobiologie din Freiburg, iar între 1974 - 1976 a primit o bursă de la Fundația Alexander von Humboldt la același Institut. După o ședere de un an la Universitatea din Copenhaga, a lucrat din 1977 până în 1990 la Institutul de Microbiologie Medicală din cadrul Universității Justus Liebig din Gießen. A fost profesor de microbiologie medicală (din 1987) la universitățile din Freiburg, Gießen și Mainz. Bhakdi s-a pensionat la 1 aprilie 2012, dar și-a continuat activitățile de cercetare ca profesor invitat la Universitatea Christian-Albrechts din Kiel. În 1978, Bhakdi a descoperit prima proteină care atacă membrana celulară și determină formarea unui por, deschizând un nou domeniu în cercetarea mondială.

Are 250 de articole științifice listate la PubMed, în reviste cotate ISI, precum și numeroase alte articole și capitole de carte. Între 1990 - 2012, a fost redactor-șef la Revista de Microbiologie medicală și imunologie (o revistă științifică fondată de Robert Koch). Împreună cu Karina Reiss a publicat Infecții cu spectru larg. Mituri, amăgiri și realitate. Goldegg, Viena 2016, o carte de mare succes. Bhakdi este unul dintre cei mai citați cercetători medicali din Germania. În decursul carierei, a primit peste 13 premii și distincții.

Sintetizând: Nicolae Țibrigan - 7 articole publicate în reviste necotate ISI, niciunul în domeniul medicină, zero citări. Sucharit Bhakdi are 250 de articole publicate în reviste cotate ISI, în domeniul medicină, toate cu citări (între 40 / articol până la 984/articol).
 
În concluzie: cine e „obscur” specialist și „idiot util”?
 
P.S.1 Poți să polemizezi, dar dacă ești cercetător științific ai obligația ca atunci când contrazici pe cineva să utilizezi argumente, nu un limbaj incalificabil, presărat cu minciuni și epitete jignitoare.
 
P.S.2 Domnul Nicolae Țibrigan este afiliat la o organizație „progresistă”, științifică și apolitică numită pompos Laborator pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), care funcționează sub egida Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (!?). Din LARICS mai fac parte oamenii de știință: Dan Dungaciu, Lucian Mîndruță, Cristian Diaconescu etc. cu studii recunoscute și citate național și internațional. Cum articolul publicat de ei se intitulează „apostolii dezinformării”, pot să le răspund în limbaj colocvial „cine zice, ăla e”.
 
P.S.3 Sunt curios dacă domnul Nicolae Țibrigan et comp. utilizează sintagma „colegii mei, academicienii”? Ar fi îndreptățiți, deoarece fac parte dintr-o structură a Academiei Române.