ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Biserica Ortodoxă a fost singura instituție care a cinstit cum se cuvine, pe lângă eforturile societății civile, comemorarea a 80 de ani de când sovieticii i-au masacrat la Fântâna Albă pe românii care doreau să se repatrieze din Nordul Bucovinei, ocupat de URSS. 

Deși potrivit Legii nr.68/2011, 1 Aprilie este consacrată ca Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, zi în care se organizează la nivel național comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activități menite să cinstească memoria acestor români, autoritățile române nu prea s-au înghesuit să marcheze momentul. 

Cu o zi înainte, Parlamentul României ținea o ședință pe probleme de „antisemitism” pornite de la o nefericită postare pe Facebook care s-a dovedit a fi falsă, iar pe 1 Aprilie președintele Iohannis sărbătorea centenarul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, făcând lobby pro-vaccinare și împotriva „extremismului” și a „violențelor”, adică a protestelor pentru Libertate.
 
La București, chiar Starea de Libertate a susținut un moment omagial în fața Ambasadei Rusiei, succesoara URSS, solicitând să-și ceară scuze oficial pentru crimele Armatei Roșii, al cărei imn bolșevic este și azi același cu cel de acum 80 de ani.
 

În acest timp, Biserica Ortodoxă Română își aducea aminte de fiii ei trecuți la Domnul în urmă cu 80 de ani din cauza „năvălirii altor neamuri asupra noastră”, neamuri care au adus cu ele, printre altele, ateismul de stat și prigonirea libertății religioase.

La Catedrala Patriarhală au fost pomenite joi victimele masacrului de la Fântâna Albă, unde acum 80 de ani soldații sovietici au împușcat mii de români ce se îndreptau spre graniță, înarmați doar cu prapori și cruci, pentru a trece granița din Bucovina ocupată în România liberă. 

Slujba parastasului a fost oficiată pe 1 Aprilie 2021 de Protos. Corneliu Andrașco, după Sfânta Liturghie de la Catedrala Patriarhală, potrivit Agenției de știri Basilica

„Dumnezeul duhurilor și a tot trupul, Care ai călcat moartea și pe diavolul l‑ai surpat și ai dăruit viață lumii Tale; Însuți, Doamne, odihnește și sufletele adormiților robilor Tăi, români bucovineni uciși în anul 1941 la Fântâna Albă, cu tot neamul lor cel adormit…”, i-a pomenit părintele Corneliu la Slujba Parastasului.

Românii uciși de sovietici în urmă cu 80 de ani la granița trasată de URSS între Bucovina de Nord și sudul Bucovinei au fost comemorați pe 1 Aprilie 2021 și de PS Damaschin Dorneanul, episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care a oficiat o slujbă de pomenire la „Portalul Memorial Golgota Neamului – Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna.
 
 


„A fost nedrept și nedemn ca din cei 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, 50 să fie ani de tăcere”, a afirmat ierarhul, joi, la parastasul oficiat cei 3.000 de români uciși de sovietici pe 1 aprilie 1941 în pădurea Varnița.

„Jumătate de veac s-a dorit a se trece totul sub uitare. Au mai scris gazetele din Bucovina în primii ani după 1941, au jelit în doină și versuri rapsozii și poeții dar, oficial, nici până acum la nivel de stat, nimeni nu și-a recunoscut vinovăția pentru cele întâmplate în acea primăvară, dar și în lunile și anii care au urmat. Dimpotrivă. Astăzi, unii încearcă să schimbe istoria și să prezinte în mod voit și malițios evenimentele petrecute acum 80 de ani într-o nouă lumină, nu numai diferită, ci chiar opusă evenimentelor reale”, a semnalat ierarhul, făcând probabil referire la filmulețul de propagandă publicat de autoritățile ucrainiene ale regiunii Cernăuți, despre care a relatat și ActiveNews.

„Și totuși, oamenii locului, urmașii victimelor sau supraviețuitorii cei puțini din cele peste 300 de persoane angajate în drumul spre România nu au uitat. Preoții au purtat în rugăciunile lor nume și nume ale celor ce au fost secerați de glonț sau de foamete ori de frig în deportările ce au urmat”.

„Azi nu putem fi acolo, pe locul unde a curs atâta sânge, dar de aici, de la Putna, aprindem lumânare de recunoștință și lumină de aducere aminte încă o dată și încă o dată (...) Și mai facem astea ca nu cumva din neatenția și neglijența noastră din nou să se aștearnă tăcerea și jertfa lor, a fraților români din nordul Bucovinei să fie uitată căci este nedrept și este nedemn, nu doar înaintea oamenilor, ci mai cu seamă înaintea conștiinței și înaintea lui Dumnezeu. (...) De aceea, cu dor, cu venerație și cu smerenie vom zice cât vom trăi: Veșnică să le fie pomenirea! Amin”, a spus PS Damaschin Dorneanul, citat de Basilica.ro.
 


După parastas, la ora 18:00, toate clopotele bisericilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților au răsunat pentru pomenirea martirilor de la Fântâna Albă.
 
Prezenți la slujba de pomenire de la Putna, membrii Societății „Arboroasa” din Suceava au mers și la Climăuți, în apropierea graniței, unde a avut loc un alt moment comemorativ, care a presupus formarea unei Cruci din lumânări aprinse, îndreptate cu vârful înspre Fântâna Albă. Participanții au cântat din glas și din bucium, au rostit o rugăciune și au dat drumul în văzduh, odată cu lăsarea serii, la 16 lampioane albe, reprezentând cele 16 sate românești de unde au plecat conaționalii noștri asasinați în pădurea Varnița: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești și-au luat zborul în apropierea frontierei, către Fântâna Albă. Ei au suplinit astfel faptul că, din motive pandemice, nu au putut trece granița pentru a ajunge la complexul memorial ridicat lângă pădurea Varnița. Lampioanele, însă, au zburat libere într-acolo, neținând cont de frontiera nedreaptă, trasată de sovietici și întărită de ucrainieni.
 
Mănăstirea Putna oferă gratuit, în format digital, două volume dedicate istoriei zbuciumate și greutăților prin care au trecut românii din Cernăuți. Cele două cărți au fost coordonate de Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române și fac parte din proiectul  editorial „Destin  bucovinean”,  inițiat  de  Mănăstirea  Putna, mai relatează Basilica.ro

Pentru a înțelege mai multe despre trecutul recent al românilor bucovineni, vă invităm să citiți în format electronic cărțile „Fântâna Albă – Golgota Neamului” și „Drama Românilor din regiunea Cernăuți”.
 
CU NOI ESTE DUMNEZEU - întru pomenirea bucovinenilor căzuți la Fântâna Albă.
Săteni din Vicovu de Jos împreună cu părintele paroh Adrian Nechifor, pr. Vasile Perdeică, pr. Vasile Popescu: