ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


După ce Poliția a trimis către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților o directivă prin care cerea ca adunările religioase să fie organizate cu respectarea tuturor măsurilor de protecție, echipe formate din polițiști, jandarmi și inspectori DSP au verificat duminică mai multe lăcașuri de cult din județul Suceava și i-au amendat pe cei care nu purtau măști de protecție din cauză că au probleme cu inima sau că poartă ochelari care li se aburesc în urma respiratului prin mască, potrivit unei relatări făcute de Observator TV. 

Nu doar credincioșii au fost amendați, ci și doi preoți, cu sume de 2500 (amenda maximă) și 500 de lei (amenda minimă). Deși în noile directive se precizează că sancțiunile încep cu un avertisment scris, se pare că scopul raziilor în biserici a fost amendarea și hărțuirea oamenilor simpli. Nu este clar deocamdată dacă organele statului au încălcat principiul autonomiei cultelor și proprietatea privată atunci când au descins în curtea și interiorul lăcașurilor Bisericii Ortodoxe Române.

După cum ActiveNews a relatat anterior, noile amenzi care se aplică în baza unui „adaos” la legea superioară dată de Parlament care enumera spațiile unde se impune purtarea măștilor sunt nelegale și pot fi contestate cu ușurință în instanță. Chiar dacă legea 55/2020 vorbea de toate spațiile închise, ea a fost declarată neconstituțională de CCR și nu a fost îmbunătățită în intervalul de timp legal, devenind astfel nulă în întregime.
 
Am încercat și de această dată să aflăm care sunt opiniile unor specialiști în Drept. În mod unanim, ei consideră raziile polițienești din biserici drept un abuz de putere. Când vine însă vorba despre caracterul privat sau public al incintei lăcașurilor de cult, părerile juriștilor sunt împărțite.

Avocatul Dan Chitic s-a pronunțat tranșant împotriva permiterii accesului agenților de poliție în biserici, dacă aceștia nu vin cu mandat de percheziție (care se eliberează de un judecător), întrucât lăcașurile de cult sunt asociabile noțiunii de spațiu ce aparține sau este folosit de o persoană juridică.

„Ușile, ușile!!!

ATENȚIE: Clerul și credincioșii de orice cult pot și trebuie să interzică intrarea în lăcașuile de cult a oricărui organ al statului FĂRĂ MANDAT DE PERCHEZIȚIE !!! 

CADRUL LEGAL: Art. 157. C.pr.pen. Prevede în mod expres că: "(1) PERCHEZIȚIA domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă DACĂ EXISTĂ O SUSPICIUNE REZONABILĂ  cu privire la  SĂVÂRȘIREA UNEI INFRACȚIUNI de către o persoană ori la deținerea unor obiecte sau înscrisuri ce fac obiectul unei infracțiuni și SE PRESUPUNE CĂ PERCHEZIȚIA POATE CONDUCE LA DESCOPERIREA ȘI STRÂNGEREA PROBELOR CU PRIVIRE LA ACEASTĂ INFRACȚIUNE, la conservarea urmelor săvârșirii infracțiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului. (2) PRIN DOMICILIU SE ÎNȚELEGE o locuință sau ORICE SPAȚIU CE APARȚINE SAU ESTE FOLOSIT de o PERSOANĂ fizică sau JURIDICĂ.”

IMPORTANT: nepurtarea măștii NU ESTE INFRACȚIUNE! iar BISERICA, lăcașul de cult, casa de rugăciuni, templul, moscheea sau sinagoga sunt SPAȚII CARE APARȚIN SAU SUNT FOLOSITE DE O PERSOANĂ JURIDICĂ!

CONCLUZIA: POLIȚIA POATE INTRA DOAR CU MANDAT DE PERCHEZIȚIE ÎN LĂCAȘURILE DE CULT, mandat obținut cu respectarea dipozițiilor art. 158 C.pr.pen.!!!

POLIȚISTUL DACĂ NU ARE MANDAT NU TREBUIE SĂ INTRE ÎN BISERICĂ!

INTRAREA FĂRĂ MANDAT DE CĂTRE ORGANELE STATULUI ÎN LĂCAȘUL DE CULT CONSTITUIE ABUZ ÎN SERVICIU (art. 297 C.pen.) dar și o ÎMPIEDICARE A EXERCITĂRII LIBERTĂȚII RELIGIOASE (Art 381 C.Pen).
SOLUȚIA: la începutul slujbelor ÎNCHIDEȚI UȘILE (așa cum se făcea în primele veacuri creștine după citirea evangheliei) și NU PERMITEȚI ACCESUL ÎN LĂCAȘUL DE CULT, ÎN BISERICĂ, A NICIUNEI PERSOANE NECUNOSCUTE! 

CE TREBUIE SĂ FACEȚI: Păziți ușa bisericii și permiteți accesul în biserici numai persoanelor cunoscute sau care nu prezintă risc!

Solicitați oricărei persoane pe care nu o cunoașteți sau pe care o bănuiți că ar fi polițist/orice alt organ al statului să se legitime la orice încercare de a intra în incinta bisericii. Odată "suspiciunea rezonabilă” confirmată, filmați cu telefonul interacțiunea cu organele statului până în momentul plecării acestora.

Aduceți la cunoștință ORGANELOR STATULUI că NU POT INTRA în lăcașul de cult DECÂT CU MANDAT emis de judecătorul de drepturi și libertăți cu respectarea art. 168 al. 6 și 7 C.pr.pen. 
Spuneți polițiștilor că INTRAREA FĂRĂ DREPT ÎN LĂCAȘUL DE CULT CONSTITUIE ABUZ ÎN SERVICIU (art. 297 C.pen.) și ÎMPIEDICAREA EXERCITĂRII LIBERTĂȚII RELIGIOASE (Art 381 C.Pen) și că vă veți adresa organelor în drept cu plângere penală împotriva acestora!
 
ABUZUL ȘI INGERINȚA STATULUI ÎN CELE SFINTE TREBUIE SĂ ÎNCETEZE!

Așa ceva NU TREBUIE SĂ SE MAI ÎNTÂMPLE”, a scris avocatul Dan Chitic, luni, pe Facebook. 

O poziție mai nuanțată a exprimat avocatul Gheorghe Piperea. Consultat de reporterul ActiveNews, juristul a spus că lăcașurile de cult sunt considerate spații publice, însă razia polițiștilor este „o exagerare nazistă” a guvernului L. Orban. O întrebare asemănătoare a fost adresată biroului de presă al Patriarhiei Române, care nu ne-a transmis un punct de vedere până la momentul publicării articolului, dar care va fi adăugat acestuia atunci când va fi exprimat.
 
În emisiunea Universul Credinței din 18 octombrie 2020 de la TVR, difuzată imediat după încheierea manifestărilor religioase de cinstire a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași și cu 10 zile înainte de hramul Sfântului Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor, invitații realizatorului Andrei Victor Dochia au discutat despre libertatea religioasă și încălcări ale acesteia în România, în timpul actualei crize sanitare. 

Cătălin Raiu, reprezentantul României la OSCE pentru libertăți religioase, care a atras atenția și în perioada stării de urgență din primăvara anului 2020 că statul nu poate suspenda libertatea religioasă nici măcar în stare de război, și-a manifestat și acum îngrijorarea cu privire la intruziunea autorităților române în viața Bisericii Ortodoxe, care s-a arătat de altfel a fi cel mai mare filantrop și garant al păcii sociale în timpul actualei crize sanitare. 

„Pe întreaga perioadă a pandemiei, peste tot în lumea democratică s-au luat măsuri dure vizavi de libertatea religioasă. Într-o oarecare măsură este legal să faci lucrul acesta. Din alt punct de vedere, cel puțin în cazul României am avut de a face, după impresia mea, cu o supra-reglementare a situației. Cu alte cuvinte, statul s-a uitat mai minuțios către evenimentele religioase (să ne amintim, în aprilie-mai, către aspecte liturgice foarte intime ale vieții bisericești), unde legislația internațională nu-ți dă voie să intervii și asupra cărora nu-ți dă voie să emiți restricții. Și, din cauza acestei supra-reglementări, cred că s-a ajuns la tensiuni care nu sunt justificate și nu sunt bune pentru nimeni în societate. Sigur, asta nu apare niciodată în prime time și în presa mainstream, dar Biserica a fost un asset important în lupta împotriva pandemiei și este în continuare: s-a refugiat în mediul online, în filantropie, sunt zeci de mii de oameni ajutați, milioane de euro cheltuite de Biserică, cu energii pe care le-a inventat pe loc - pentru că nu era nimeni pregătit pentru o astfel de situație - pentru a veni în întâmpinarea oamenilor. A pune Biserica sub lupă pentru evenimente pe care le-a dorit organizate în cadrul pandemiei, nu a cerut derogare de la ceva anume, nu mi se pare un lucru bun. Și, sigur, este contraproductiv pentru spiritul democrației în țara noastră. Atunci când pui grupuri sociale unul împotriva altuia sau când pui, și mai rău, culte religioase unul împotriva altuia, nu faci decât să creezi tensiuni. Și nu tensiuni pe termen scurt, nu astea sunt problema. Problema sunt tensiunile pe termen lung, că ne vom aminti peste ani că Euharistia a fost restricționată - de ce nu e foarte clar -, accesul în cimitire a fost restricționat și pelerinajele. Discuțiile despre intimitatea actului liturgic, despre ce anume se întâmplă în Sfântul Altar cu obiectele de cult, din perspectiva autorităților avem această exigență care e fixată din secolul XIX, nu e o invenție românească, a neutralității statului. Statul modern are obligația să fie neutru. Asta înseamnă că el nu cunoaște terminologie liturgică, sau chiar dacă o cunoaște, nu are voie s-o numească, pentru că el nu poate să știe ce anume se află în spatele unui gest liturgic - că e o problemă de conștiință privată, că e o problemă de spiritualitate, că e o problemă de relații interumane - tocmai pentru a își păstra această neutralitate și pentru a fi egal în fața tuturor credințelor religioase, statul are obligația să se abțină de la a formula restricții precise pe aspecte liturgice”, a explicat Cătălin Raiu, reprezentantul României la OSCE în domeniul libertăților religioase.

La rândul său, avocatul și jurnalistul Silviu Andrei Vlădăreanu a declarat, referitor la tensiunile generate de decizia autorităților de a permite exclusiv localnicilor accesul la sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iași, că statul și-a încălcat neutralitatea față de cultele religioase și a luat măsuri disproporționate față de credincioșii ortodocși, prin acte legislative de ordin inferior, încălcând prevederile Constituției României.

„Și din punct de vedere juridic și jurnalistic, am avut sentimentul că au fost măsuri țintite. Statul trebuie să fie reținut, el s-a derobat de neutralitate, a avut un zel care, mai târziu, probabil că va fi cenzurat, fie poate la nivel de Curte Constituțională, fie în alte foruri, pentru că statul parcă a uitat un pic de o prevedere precisă din Constituție: libertatea credințelor religioase nu poate fi îngrădită sub nicio formă - e articolul 29, alineatul 1 din Constituție. Și a intrat foarte dur prin aceste reglementări, potrivit unei știri recente, deja la nivel de Prefectură lucrurile se reglementează. Deci s-a ajuns ca restricționarea acestor drepturi religioase să nu se mai facă prin lege, cum ar fi obligatoriu și proporțional cu măsura, ci s-a tot coborât ștacheta. Dacă în perioada stării de urgență am avut ordonanțe militare, cred că echivalete unui ordin de ministru ca forță legislativă, acum s-a ajuns ca măsurile să fie tot mai coborâte și la nivel local să se ia măsuri de restricționare a libertății religioase foarte dure”, este de părere jurnalistul Silviu Andrei Vlădăreanu. 
 
Întrebați de ce autoritățile au preferat să pună accentul pe restricții și întărirea prezenței polițienești în zona lăcașurilor de cult, în loc să emită un set de reguli care să faciliteze accesul în siguranță pentru toți, invitații au răspuns că lipsa voinței de comunicare între stat și Biserică s-a făcut simțită și din cauza absenței unui cadru formal de dialog interinstituțional. 

„Nouă ne lipsește în România un cadru de dialog instituționalizat, nu un cadru de dialog informal în care, nu știu, ne sunăm la 10 seara și ne punem de acord doi oameni ce e bine să se întâmple în țara asta. Nu e o poveste ușor de pus în practică, pentru că presupune formalizare, presupune proceduri, presupune instituții și presupune permanență. Sigur că în astfel de episoade noi ne întrebăm de ce lucrurile nu merg sau de ce s-a ajuns la această tensiune: pentru că nu le-am prevenit. Sunt pași concreți la care România a fost invitată să adere în ultimul timp și a refuzat, spre exemplu desemnarea unui reprezentant național pentru promovarea libertății religioase, persoană care în această situație ar fi putut să expună cele mai bune principii și cele mai bune practici astfel încât să nu se ajungă la aceste tensiuni, sunt bune practici la nivel de țări sau chiar la nivelul Uniunii Europene care stabilesc cadrul de dialog între cultele religioase și stat, absolut formalizate și care nu lasă memoria aceasta juridico-politică în spate și, când se ajunge la astfel de episoade, avem deja expertiza pe masă și consensul. Cel mai bun exemplu, ca să înțelegeți unde vreau să bat, este modul în care s-a restricționat libertatea religioasă în Marea Britanie - sigur, o țară absolut seculară, o țară cu religiozitate foarte scăzută, dar cu o cultură democratică foarte ridicată -. Acolo s-au pus la masă fix la începutul pandemiei reprezentanții guvernului cu reprezentanții cultelor și, a treia parte, profesori de drept constituțional, de drepturile omului, activiști, experți externi. N-au ieșit din sală până nu au ieșit cu un ghid - cu un ghid, nu cu o listă de restricții - despre cum să facem ca bisericile să fie sigure pe timpul pandemiei. Un ghid care nu conține gesturi liturgice, cuvinte care să tensioneze ș.a.m.d. În baza acelei reglementări, deci nu pur și simplu a unei legi - legea este foarte bună și absolut necesară, dar legea trebuie tradusă în ghiduri, ca să fie înțeleasă și de băbuța pupătoare de moaște care vrea să fie la 11 noaptea acolo -, în baza acelui cadru, fiecare cult religios a venit după aceea și a defalcat pe propriile gesturi liturgice, pe propriul aranjament intern și există consens”, a explicat Cătălin Raiu.
 
Despre ce ar fi trebuit să facă statul pentru a preîntâmpina apariția de tensiuni nedorite la evenimentele religioase, expertul OSCE în libertatea religioasă a deplâns lipsa de previzibilitate și de transparență a legiferării din timpul pandemiei și ceea ce el numește „supra-reglementarea” zonei religioase, făcută în mod discriminatoriu prin raportare la cadrul general al măsurilor existente.

„Practica drepturilor omului - ca să nu spunem că libertatea religioasă face figură separată - este următoarea: statele trebuie să fie pregătite, să aibă o listă de restricții și modalitatea lor de aplicare în situații de acest gen. Gândiți-vă că România poate intra oricând în stare de război. Avem legislație pentru acest lucru, știm că statul ne poate lua mașina, ne poate lua magazinul, pentru că are nevoie să lupte împotriva unui dușman și atunci populația este pregătită pentru o serie de restricții. La fel cum se restricționează drepturile omului, populația trebuie să fie pregătită, să știe: dacă sunt în situația x, se întâmplă următorul lucru: se închid cimitirele, se închid bisericile. Toate lucrurile astea trebuie să fie de dinainte cuprinse în lege - este o obligație legală a statului român, nu este o metaforă! - tocmai pentru ca oamenii să fie pregătiți și să știe la ce să se aștepte. Or, la noi s-au luat, atât la Paști, cât și acum, decizii arbitrare, cu iz despotic - îmi pare rău să folosesc acest termen, dar e adevărat - și oarecum pregătite așa, peste noapte, fără ca lumea să fie anunțată, fără ca lumea să înțeleagă. Oamenii care s-au pregătit sau și-au făcut un plan să meargă la Iași, știind restricțiile generale impuse și acceptându-le, au fost desigur foarte dezamăgiți în momentul în care au văzut că se vine cu o supra-reglementare a pelerinajului de la Iași. De asta spun, dialogul nu este simplu de purtat, într-adevăr, dar dialogul trebuie să fie unul consensual, trebuie să pună toți actorii la masă, trebuie să fie la vedere. De ce la vedere? Pentru că 20 de milioane de oameni trebuie să știe la ce să se aștepte”, a subliniat Cătălin Raiu. 
 
La rândul său, jurnalistul Silviu Andrei Vlădăreanu a punctat faptul că organele statului și-au depășit sfera de competențe atunci când s-au amestecat în activitățile de cult desfășurate în apropierea sau în interiorul spațiilor care aparțin Bisericii și care sunt spații eminamente private, destinate exclusiv credincioșilor și având o încărcătură simbolică și sacramentală ce nu permite intruziuni exterioare arbitrare.

„O chestiune pe care am observat-o: Jandarmeria păzea incinta Mitropoliei Moldovei! În afară de asta, la Paști am avut situații concrete în care Poliția a intrat în biserică, în timpul sfintelor liturghii, a numărat oameni, a dat amenzi. Au intrat cu armament, au intrat acoperiți pe cap, au desconsiderat total spațiul sacru în care se aflau. Eu continui să susțin că interiorul unei biserici, incinta unei parohii sau a unei mănăstiri este un spațiu cu caracter privat. În afară de faptul că este o proprietate privată, acolo nu intră orice public. Intră doar credincioșii, și nu intră pentru orice motiv: intră din motive de cult, intră pentru a se ruga. Deci eu cred că trebuie să fim mai atenți și statul trebuie să fie mult mai atent și Biserica trebuie să fie puțin mai clară în a spune de la poarta parohiei sau de la poarta mănăstirii că avem de a face cu un spațiu privat, cu o anumită încărcătură, cu o anumită semnificație, unde nu putem face chiar orice”, a explicat Silviu Andrei Vlădăreanu.
 
Expertul în libertăți religioase Cătălin Raiu a întărit acest punct de vedere, adăugând că statul poate impune restricții doar până la ușa bisericii, dincolo de care Biserica e datoare să își asume responsabilitatea ca actor social privat.

„Este un spațiu eminamente privat - o spune legea românească, o spune legislația internațională! Mai mult decât atât, statul nu are competență să înțeleagă, să judece, să pună degetul pe anumite chestiuni care se întâmplă acolo. Trebuie să-l protejeze ca atare. Ce înseamnă asta în timpul pandemiei? Înseamnă că statul poate restricționa până la ușa bisericii, sau chiar și în interiorul bisericii, dar la modul general, la modul neutru față de actele liturgice de acolo, iar Biserica trebuie să își asume responsabilitatea ca actor social privat - ceea ce a făcut!”, a arătat Cătălin Raiu.   

Cum se poate împăca nevoia combaterii efectelor pandemiei cu cea a respectării libertății religioase? „Într-o țară în care știm că Guvernul dă tot timpul OUG-uri care modifică legislația, trebuie făcut același lucru și aici, însă e greu de surprins, într-o țară în care există deja tensiuni, consensul în privinșa modului în care, pe de-o parte, restricționăm libertatea religioasă, dar, pe de altă parte, ne asigurăm că societatea, cu toate eforturile ei, inclusiv Biserica, luptă împotriva pandemiei. Deci, soluția pe termen scurt este să ne punem la masă cu toții, cu toate argumentele, și să încercăm să găsim acea formulă juridică și instituțională care să mulțumească pe cât mai mulți oameni. Iar, pe termen lung, este absolut obligatorie crearea unui cadru de dialog instituționalizat - deci nu la nivel de persoane, nu la nivel de politicieni! Pentru că politicienii se schimbă, unii pot fi pro-Biserică, alții pot fi anti-Biserică -, a unui cadru de dialog instituționalizat care să pună aceste proceduri pe hârtie”, a concluzionat reprezentantul României la OSCE pentru libertăți religioase.

Puteți urmări emisiunea Universul Credinței difuzată de TVR pe 18 octombrie 2020 în videoclipul alăturat: