Președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, prof. dr. Șerban Bubenek, a făcut dezvăluiri despre situația pacienților cu COVID-19. Într-o intervenție la postuk Medika TV, dr. Bubenek a făcut publică o situație care reiese din statisticile de lucru ale medicilor, dar și dintr-o serie de sesizări și reclamații pe care le-a primit de la pacienți, conform cărora există bolnavi COVID-19, în stare gravă, care nu primesc în terapie intensivă nici un fel de tratament antiviral. De asemenea, au eixistat și cazuri ale unor pacienți care s-au vindecat deși nu au primit tratament antiviral. "Există pacienți în terapie intensivă care au murit ori s-au vindecat fără să primească tratament antiviral! Nu au fost tratați în terapie intensivă, pentru că n-au avut medicamente, deși Ministerul Sănătății a dat 30 de milioane de euro, despre care nu știm cum s-au cheltuit”, a afirmat Bubenek.

"Din statistica noastră rezultă că în secțiile ATI există un număr mare de pacienți care s-au prăpădit sau s-au vindecat fără să primească nici un tratament antiviral, nici măcar cel care este obligatoriu prin ordinele de ministru. Vreau să știu dacă dl. dr. Marinescu știe cum se distribuie acele 30 de milioane de euro pe care Institutul Balș le-a primit pentru a achiziționa medicamente antivirale și a le distribui celorlalte spitale din România”, a deschis subiectul prof. dr. Șerban Bubenek.

Medic infecționist la "Matei Balș”, dr. Adrian Marinescu a recunoscut că nu știe despre această situație și nu a putut oferi nici o explicație. A precizat însă că au existat momente în care medicii au improvizat scheme de tratament, în lipsa medicamentelor aprobate.

"Știți că lucrurile s-au schimbat în aceste luni, nu doar în România, în toată lumea. S-a început cu terapia pentru HIV, care era antivirală, a fost hidroxiclorochina, pe care am folosit-o la toți pacienții, din punctul meu de vedere nu există dovezi că e oaia neagră. Remdesivirul l-am folosit ca pe pâinea caldă. În aceste zile l-am terminat și așteptăm să vină altul, am folosit tot ce am avut.  Am mai avut Antidol, venit din Moldova, l-am folosit și pe acesta. Nu a fost aprobat în România, dar a fost o scurtă perioadă în care nu aveam altă variantă, iar asta a fost singura”, a explicat medicul infecționist.

Prof. dr. Șerban Bubenek a insistat să afle dacă Institutul "Matei Balș” și-a făcut totuși treaba, în condițiile în care, a spus el, situații privind lipsa tratamentului a fost reclamată inclusiv la "Balș”.

„Dar dvs. aveți cunoștință de faptul că s-au prăpădit pacienți care nu au primit nici un fel de medicație antivirală și erau în terapie intensivă? Iar Institutul Balș avea obligația să trimită aceste medicamente și sume de bani pentru achiziționarea lor. În spitale din București în care nimeni nu știe în mod transparent cum se administrează Remdesivirul, câte flacoane au venit, câte s-au consumat, în care pacienții primesc într-o zi și a doua zi li se spune că s-a terminat. Asta nu e ieri când s-a terminat la dvs, este acum 10 zile la Spitalul Babeș și chiar la dvs. Noi avem date și reclamații de la pacienți care au primit o singură zi Remdesivir, după care li s-a spus că nu mai există, și unii dintre ei nu au mers prea bine.  Pacienții au dreptul să fie tratați. Există pacienți care nu au fost tratați în terapie intensivă, pentru că n-au avut medicamente, deși Ministerul Sănătății a dat 30 de milioane de euro, pe care nu știm cum s-au cheltuit”,  a spus Șerban Bubenek.

Medicul de la "Balș” a transmis însă că Institutul aplică tratamentele în mod transparent, iar toate medicamentele administrate pot fi verificate.

"E un mecanism transparent. Noi încercăm ca pentru fiecare pacient în momentul în care avem un pacient să păstrăm acele 5 zile, să știm că un pacient e rezolvat, nu în ideea că într-o zi are și apoi nu mai are”, a explicat dr. Adrian Marinescu.

Ioana Stăncel, expert în sănătate publică, spune că întreaga responsabilitate pentru toate aceste situații este a Ministerului Sănătății.

"E o situație de politică sanitară publică, e responsabilitatea Ministerului Sănătății, nu doar să aloce sursele financiare, ci să se asigure că logistica, moleculele necesare  ajung la pacient și că sunt administrate corect. Alocarea resurselor nu e suficientă și nu-i absolvă de responsabilitățile pe care le au față de pacienți și față de medici. Când alocă resursele, Ministerul consideră că și-a îndeplinit sarcina, dar nu e bine. Ministerul are direcții de sănătate publică, care cred că sunt copleșite de pandemie, dar ar trebui întărite cu specialiști, care să se asigure că alocarea resurselor ajunge până la practicieni”, a concluzionat expertul în sănătate publică, Ioana Stăncel.