ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Batjocura la adresa lui Brâncuși comandată de USR-ista Clotilde Armand nu este singura. Pe bani mai mulți, peste 200.000 de euro, controversatul director al Muzeului Țăranului Român Virgil Nițulescu, ca figurant în schemă, își continuă misiunea de a macula simbolistica țăranului român și moștenirea lui Horia Bernea și a Irinei Nicolau printr-o nouă blasfemie, după deja cele cunoscute, cu homosexuali și sataniști în rolurile principale. De data aceasta la adresa simbolului național Constantin Brâncuși. Și chiar de ziua lui.

MȚR a lansat ieri, împreună cu personajul USR de Circul Globus Iulian Bulăi, o așa zisă expoziție al cărei element central este dărâmarea Coloanei Infinitului lui Brâncuși. Afișul și invitația sunt revelatorii (foto mai jos): la fel cum sataniștii întorc crucea, autorii blafemiei au întors coloana.

Fantasmagoria cu titlul în romgleză Mirrors of Brâncuși (de ce nu Brancusi?), găzduită la MȚR chiar în Sala „Irina Nicolau”, este realizată de Fundația Art Production (o fundație care îi reprezintă pe Gigi Căciuleanu și Dan Puric dar care nu mai are dispus nici un eveniment pe site din 2017), Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă (văleleu! - ONG-ul cu nume soroșist auto-plasat sub umbrelă LGBT nu are depus nici un Raport de Activitate) și Christian Westblikk (?), „cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român”. Imagine sugestivă, credem noi, de la „vernisaj”:

JTI înseamnă Japan Tobacco International și a fost reprezentată la „vernisaj” de fosta ziaristă Gilda Lazăr, căsătorită cu bancherul Dan Pascariu, în vârstă de 70 de ani, fost cercetat de Poliție și Parchet în mai multe dosare penale pentru fraude cauzate Bancorex în perioada cât a fost director al instituției, potrivit Adevărul. În 2002 el a ucis 2 tineri și a rănit grav alți 3 pe care i-a strivit cu BMW-ul său SUV, cu care a intrat pe constrasens în mare viteză urcându-se efectiv cu monstrul de fier pe un Tico aflat pe banda regulamentară, după cum scrie Adevărul. Tinerii striviți până la moarte de Pascariu mergeau la munte de revelion. La fel ca și în cazul Huidu, nici Pascariu nu a pățit ceva, relatează, într-un alt articol, Adevărul.

Butaforia de la MȚR - care ne întrebăm dacă a primit licența de utilizare pentru a reproduce la scară din operele lui Brâncuși - a costat 1.052.940,50 lei, respectiv 218.099,44 euro, dintre care 947.646,45 lei, respectiv 196.289,50 euro din ciudatele „fonduri norvegiene” și restul de 15% din bugetul național, întregul proiect fiind parte a programului RO-CULTURA, „implementat” de Ministerul Culturii.

Nu este deloc clar cine este entitatea norvegiană parteneră denumită Christian Westblikk. World Wide Web-ul ne oferă următoarele intrări pentru acest nume: un actor norvegian care a jucat în filmul The Pornographer (2018), un „viking” care practică arte marțiale nordice (posibil același personaj cu cel din „Pornograful”) și o companie de „organic living”. Ministerul Culturii, co-finanțatorul și responsabilul de aprobarea acestui proiect grandios, ar putea să ne lămurească cine este marele partener norvegian specialist în Brâncuși de care n-a auzit internetul? Pornograful sau karatistul?

Revenind la parascovenia de la MȚR ne întrebăm în ce a mai constat „sprijinul” Japan Tobacco International când autorii batjocurii au primit deja 1.052.940,50 lei. Le-a dat bani de țigări? Înseamnă că au fumat bine.

„Evenimentul” a fost promovat de un proiect al Radio România și de TVR Internațional, într-o „ediție specială”. Cu 218.099,44 euro de Euro putea fi restaurată pe locul original casa lui Brâncuși, prăbușită acum doi ani (foto) în disprețul tuturor miniștrilor Culturii de până acum, mai ales a aceluia care a dat sute de milioane de euro pentru renovarea palatelor ungurești, acum numai bune de „retrocedare”.

Un site cultural a vizitat locul batjocoririi lui Brâncuși și l-a descris destul de plastic: „O reproducere a Coloanei Infinitului, susținută de două capre de lemn, delimitată de două oglinzi și iluminată succesiv în galben, portocaliu, roz, mov și albastru, stă în centrul expozitiției "Mirrors of Brâncuși”.

Noi suntem singurii vizitatori la momentul respectiv.

În sală se aude înfundat voice-overul feminin al unui filmuleț proiectat pe un perete. Se distinge cu greu ce spune.

Din câteva priviri cuprindem întreaga expoziție. Întrebăm dacă mai este și în altă încăpere și ni se răspunde că asta este tot.

În dreapta se află o cutie cu oglinzi unde, dacă nu ai nicio cunoștință anterioară despre Brâncuși, te poți alege, cel mult, cu niște selfiuri pentru Instagram.

În centrul sălii este exponatul principal, o reproducere parțială a Coloanei Infinitului, care, în ciuda oglinzilor puse în capete pentru a crea impresia de nesfârșit, nu are nicio legătură cu nesfârșitul imaginat de Brâncuși. În plus, caprele care o susțin ucid singura suflare de impresie artistică pe care ți-ar fi putut-o da lucrarea.

Și, de parcă nu era suficient, la capătul ei sunt lăsate o valiză și două videoproiectoare, iar sala este traversată de un cablu.

Filmulețul proiectat este greu de urmărit. Sunetul este distorsionat, imaginile se schimbă rapid, iar culorile reflectoarelor, uneori roz sau albastru, afectează calitatea proiecției.

Într-un alt colț al camerei se află 5 reproduceri ale Scaunelor lui Brâncuși de la Masa Tăcerii și, bineînțeles, o oglindă alăturată. [În imaginea de mai jos, două vizitatoare reproduc poziția lui Klaus Iohannis de pe Opera originală a lui Brâncuși, de la Târgu Jiu]  

Nici acestea nu sunt însoțite de vreo descriere, cum nu este nici ultima lucrare, ceea ce presupunem a fi jumătate de reproducere din Sărutul lui Brâncuși.

„Această expoziție pornește de la public spre Brâncuși. Am întrebat oamenii din jur ce știu și ce cred despre Brâncuși și ne-am dat seama că există amănunte din viața lui cu care ne-am putea identifica și astfel să reușim să-l înțelegem mai bine. Ne-am dorit să vă puteți privi în opera lui ca într-o oglindă”, a precizat Silvana Dulamă-Popa, curatoarea expoziției.

La conferința de presă organizată la deschiderea expoziției a fost prezent și deputatul Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților. Acesta s-a arătat încântat de exponate.

„Mă bucur că mă aflu aici pentru că sunt în largul meu acolo unde mesaje clasice sunt prezentate într-un context nou și într-un limbaj contemporan.

Reinterpretarea valorilor noastre fundamentale va face să devenim relevanți în toată lumea.”

Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților.

(...)

Totuși, dacă v-ați aflat vreodată în fața lucrărilor lui Brâncuși, la București, Târgu Jiu, Craiova, Paris sau New York, ori dacă reflectați asupra spuselor sculptorului, va deveni lesne de înțeles că cea mai bună formă prin care ne putem bucura de ele este privindu-le.

Din păcate, în lipsa unor eforturi reale de valorificare a lucrărilor lui Brâncuși aflate pe teritoriul României, autoritățile române continuă să finanțeze proiecte fără fond, care nu fac altceva decât să întunece văzduhul imaginat de Brâncuși și să îl ducă în derizoriu.”, conchide site-ul citat.

Autorii proiectului fără fond dar cu fonduri: Silvana Dulamă – Popa, curatoare; Diana Miroșu, scenografă; Alin Popa, „light designer” - adică luminist; Zoli Toth, muzică; Dilmana Yordanova, producție video; Ovidiu Eftimie, animație video. Potrivit acestora, „Mirrors of Brâncuși propune dezvoltarea unei percepții mai profunde și clare despre cine a fost Brâncuși și despre modul în care lucrarea sa a influențat mediu artistic.”Totuși, Christian Westblikk (?) - link-ul lipsă la lansare - nu ne spune chiar nimic despre ce a vrut cu acest proiect internațional?

"Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.” ne mai spune și Muzeul Țăranului Român

Felicităm Ministerul Culturii din România și Muzeul Țăranului Român pentru implicarea lor directă în acest proiect de anvergură internațională. Totuși, o sugestie: de ce-și mai țin particula de Român în denumire? Le complică inutil misiunea. Sau chiar asta le e misiunea, batjocorirea la infinit a numelui de român?

Citiți și Atacul la Brâncuși este un atac la adresa națiunii române, a frumosului și credinței. Este un atac al urâtului și necredinței. „Arta nu s-a dezvoltat decât în epocile mari religioase. Când sentimentul religios scade urmează o decadență.” INTERVIU