Ministerul Apărării Naționale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază vor putea angaja și utiliza fonduri publice prin efectuarea de plăți în avans pentru achizițiile destinate executării misiunilor specifice pentru care perioada de realizare depășește anul bugetar în care a fost realizat angajamentul legal sau pentru care furnizorii nu doresc să livreze produsele fără plata în avans, se arată într-o ordonanță de urgență adoptată în ultima ședință de Guvern. Actul normativ permite, astfel, achiziții cu plata în avans fără avizele compartimentelor de specialitate ale instituției publice și fără limita de 30% din fondurile alocate.

Totodată, potrivit ordonanței de urgență, sumele reprezentând plăți în avans și nejustificate prin bunuri livrate până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, nu vor mai fi recuperate de către instituția publică ce a acordat avansurile și nici nu se vor mai restitui bugetului din care au fost avansate. În același timp, Guvernul a decis ca pentru aceste sume plătite în avans să nu se perceapă penalități și dobânzi. Executivul susține că măsura a fost necesară pentru cumpărarea de muniție de război, în contextul trecerii Alianței Nord-Atlantice de la o postură de descurajare la una de apărare pe flancul estic și implementarea unor măsuri de vigilență sporită. ”Măsura a fost propusă și de reprezentanții NATO, în marja reuniunii bilaterale România – NATO pentru analiza capabilităților pentru apărare 2021/2022, activitate desfășurată la București, în luna februarie 2022. Unul din domeniile la care NATO a constatat deficiențe persistente este cel al asigurării munițiilor decisive pe câmpul de luptă (BDM – Battle Decisive Munition)”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Potrivit Guvernului, în eforturile de transformare a sistemului militar pentru dezvoltarea capabilităților de apărare în concordanță cu realitatea politico-strategică, se are în vedere, cu precădere, dimensionarea, înzestrarea și instruirea corespunzătoare a Armatei României, care să permită atât asigurarea unei capacități de luptă în concordanță cu planurile elaborate la nivel național și la nivelul Alianței, cât și îndeplinirea angajamentelor militare asumate de România pe plan internațional. De asemenea, obiective importante pentru Executiv sunt achiziționarea de sisteme de armament performante și munițiile aferente, și eliminarea cât mai rapidă a limitărilor cantitative și calitative ale capabilităților puse de România la dispoziția NATO în cadrul procesului NATO de planificare a apărării/NATO Defense Planning Process (NDPP). ” Sunt de precizat consecințele negative ale neadoptării măsurii propuse, cum ar fi nefinalizarea la termenele estimate a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în domeniul apărării, neinițierea ori întârzierea derulării programelor de înzestrare, afectarea procesului de modernizare a componentelor sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, impactul negativ asupra interoperabilității cu forțele aliate și partenere și afectarea capacității de apărare a țării”, susține Executivul.

România a semnat, alături de alte 16 de state UE, un acord pentru o achiziție comună de muniție în valoare de două miliarde de euro pentru Ucraina. Consiliul European a salutat acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului de a livra urgent Ucrainei muniție sol-sol și muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune și prin mobilizarea unei finanțări adecvate efectuate, între altele, prin intermediul Instrumentului european pentru pace, cu scopul de a furniza un milion de muniții de artilerie în următoarele 12 luni.