ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Doctorul Joseph Mercola a publicat un articol pentru Defender, în care semnalizează toxicitatea măștilor purtate de populația Globului în timpul pandemiei. Acesta atrage atenția cu privire la dioxidul de titan - STUDIU AICI -, un compus periculos din țesătura măștilor, care s-a dovedit a fi cancerigen și extrem de periculos la inhalare. 

Măștile de față care ar trebui să vă protejeze sănătatea s-ar putea dovedi a fi dăunătoare pentru aceasta , deoarece tot mai multe dovezi indică prezența toxinelor în fibrele lor. Dioxidul de titan este o astfel de toxină, una care este deosebit de îngrijorătoare în cazul măștilor de față, deoarece este suspectată a fi cancerigenă pentru om atunci când este inhalată. Nu numai adulții au fost expuși involuntar la această substanță probabil cancerigenă din cauza regulilor extinse privind măștile puse în aplicare în timpul pandemiei, ci și copiii, al căror organism este deosebit de vulnerabil la influențele toxice.
 
Împreună cu dovezile care sugerează că restricțiile și utilizarea măștilor nu au redus răspândirea COVID-19, mandatele forțate de utilizare a măștilor devin cu atât mai atroce.

Cancerigen din grupa 2B detectat în măști

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului clasifică dioxidul de titan ca fiind cancerigen din grupa 2B, ceea ce înseamnă că este „posibil cancerigen pentru oameni" prin inhalare.
 
Înainte de pandemie, acest lucru se întâmpla în principal în mediul profesional, în timpul producției de pulberi de dioxid de titan sau în fabricarea produselor care conțin această substanță. Au existat, de asemenea, unele preocupări legate de cremele de protecție solară pulverizate (aerosoli), spray-urile pentru vopsirea părului și pulberile cosmetice care conțin particule microscopice de dioxid de titan care ar putea fi inhalate.

Mai exact, statul California include dioxidul de titan sub formă de particule în suspensie care măsoară 10 micrometri sau mai puțin pe lista Proposition 65, precizând: „dioxidul de titan (particule în suspensie, nelegate de dimensiuni respirabile) se află pe lista Proposition 65 deoarece poate cauza cancer. Expunerea la dioxid de titan poate crește riscul de cancer". În ciuda faptului că carcinogenitatea dioxidului de titan atunci când este inhalat este binecunoscută, compusul este utilizat în mod obișnuit în textilele măștilor de față pentru a îmbunătăți stabilitatea la lumina ultravioletă și pentru a fi folosit ca și colorant alb și agent de maturare.

Tehnologia nanoparticulelor este, de asemenea, utilizată în măștile de față, iar nanofibrele care conțin dioxid de titan au fost folosite pentru a realiza filtre antimicrobiene, adesea în combinație cu argint și grafen, în timp ce acoperiri cu nanoparticule de dioxid de titan pot fi, de asemenea, aplicate pe țesătura de bumbac pentru a spori proprietățile antibacteriene. Nu numai că au fost raportate efecte adverse în studiile pe animale care au implicat inhalarea particulelor de dioxid de titan, dar o echipă de cercetători a avertizat cu privire la „posibilele consecințe viitoare cauzate de o utilizare slab reglementată a nanotehnologiei în textile", extinzându-se asupra potențialelor efecte asupra sănătății umane și a mediului.

Cercetătorii au declarat:

„Deși inițial a fost clasificat ca fiind biologic inert, există un număr tot mai mare de dovezi privind toxicitatea TiO2 [dioxid de titan] pentru oameni și pentru organismele nevizate ... S-a folosit, de asemenea, sudoarea artificială pentru a testa concentrația de argint și TiO2 eliberată de țesături. S-a constatat că rata de eliberare depinde de concentrația de nanomateriale din țesătură și de pH-ul transpirației."

O meta-analiză publicată în revista Small, care se concentrează pe știința la scară nanometrică și microscopică, a solicitat, de asemenea, o regândire a siguranței nano-TiO2, citând numeroase efecte toxice la oameni și animale acvatice:

„Genotoxicitatea, deteriorarea membranelor, inflamația și stresul oxidativ apar ca fiind principalele mecanisme de toxicitate a nano-TiO2. În plus, nano-TiO2 se poate lega cu radicalii liberi și cu moleculele de semnal și poate interfera cu reacțiile biochimice de pe plasmalemă [membrana celulară].”

„La un nivel organizațional superior, toxicitatea nano-TiO2 se manifestă prin efecte negative asupra trăsăturilor organismului legate de fitness, inclusiv alimentația, reproducerea și imunitatea la organismele acvatice."

TiO2 din măști depășește nivelul de expunere „acceptabil”

Într-un studiu publicat în Scientific Reports, cercetătorii au testat cantitatea de titan - folosită ca indicator pentru particulele de TiO2 - din 12 măști de față destinate a fi purtate de public, inclusiv varietăți de unică folosință, precum și măști reutilizabile. Măștile au fost fabricate din diverse materiale, inclusiv fibre sintetice, cum ar fi poliesterul, și fibre naturale, cum ar fi bumbacul. Fiecare mască conținea particule de dioxid de titan în cel puțin un strat, deși acestea nu au fost găsite în fibrele de bumbac.

În general, cantitatea de particule de dioxid de titan în țesături era mai mică - de 10 ori mai mică - decât în fibrele de poliester și poliamidă. Mai mult, toate măștile, cu excepția uneia, conțineau nanoparticule de TiO2, care prezintă un risc ridicat la inhalare. Particulele nanometrice sunt descrise în mod obișnuit ca fiind mai mici de 100 de nanometri (nm). Dimensiunea medie a particulelor de dioxid de titan din măști a variat între 89 și 184 nm. Pe baza unui model în care măștile de față sunt „purtate intensiv", studiul a constatat că expunerea la dioxid de titan „a depășit în mod sistematic nivelul acceptabil de expunere la TiO2 prin inhalare (3,6 µg)".
 
Pe Twitter, Federico Andres Lois a împărtășit: „Cel mai bun (cea mai mică contaminare) are de peste 5 ori limita acceptabilă. Ohh și, apropo, îți forțezi copilul să respire prin ea".

„[A]ceste rezultate îndeamnă la o cercetare în profunzime a aplicațiilor (nano)tehnologiei în textile pentru a evita posibilele consecințe viitoare cauzate de o utilizare slab reglementată și pentru a pune în aplicare standarde de reglementare care să elimine treptat sau să limiteze cantitatea de particule de TiO2, urmând principiul „safe-by-design".