„Cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de 51 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, precum și de deputați neafiliați și un deputat al Grupului Minorităților Naționale) și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum și dispozițiile art.I pct.1 fraza a doua, art.II pct.1, art.IV pct.1 fraza a treia și art.IV pct.2 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 sunt neconstituționale”, se arată într-un comunicat al CCR.

Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, deputați neafiliați și un deputat aparținând minorităților naționale.

În luna noiembrie, deputații au dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit inițiativa legislativă în 9 mai 2016.

Proiectul de lege conține intervenții legislative asupra actelor normative incidente în materie ca urmare a admiterii de către Curtea Constituțională, la data de 16 februarie 2016, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce privește sintagma "ori de alte organe specializate ale statului".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat.

Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența Parchetelor, în condițiile legii. Organele de Poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea și supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia. Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune de îndată la dispoziția Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile neprelucrate deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.

Serviciul Român de Informații poate să facă acte de cercetare penală în condiții speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanța 6/2016, care aparține fostului ministru al Justiției Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloș: "Organele Serviciului Român de Informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest. Prin excepție, organele Serviciului Român de Informații pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".