Curtea Constituțională a respins marți cu unanimitate de voturi ordonanța de urgență a Guvernului care condiționa cumpărarea cartelelor telefonice prepay de furnizarea identității utilizatorului și conform căreia cei care dețineau deja astfel de cartele erau obligați să își declare identitatea în cursul anului 2020.
 
Guvernul Dăncilă a emis ordonanța de urgență menționată în vara anului 2019, în contextul emoțional produs de tragedia de la Caracal, când Gheorghe Dincă și complicii săi și-au coordonat activitățile criminale din umbra anonimatului oferit de cartele prepay. Unul dintre argumente a fost acela că un utilizator de cartelă preplătită care apelează numărul 112 ar putea fi identificat pe loc, însă Alexandra Măceșanu, care a apelat în repetate rânduri la Sistemul Național de Urgență, nu a fost salvată la timp cu toate că își declarase identitatea.  

CCR a admis, marți, excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului asupra dispozițiilor OUG nr. 62/2019, pentru modificarea și completarea OUG nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență și pentru completarea OUG nr.111/2011 privind comunicațiile electronice, se arată într-un comunicat emis marți de Curtea Constituțională a României. 

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că OUG nr. 62/2019 este neconstituțională, în ansamblul ei.
 
CCR  argumentează decizia prin faptul că Guvernul nu a motivat în cuprinsul actului normativ criticat situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și nici urgența reglementării, limitându-se la a justifica oportunitatea și necesitatea reglementărilor. De asemenea, principala modificare, cea referitoare la achiziționarea serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte mobile pentru care plata se face în avans, a fost amânată de două ori, fapt care dovedește inexistența urgenței reglementării

Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului.

Prima reglementare vizând identificarea utilizatorilor de cartele prepay sau de rețele Wi-Fi a fost luată în discuție în 2014 când, sub pretextul înmulțirii actelor de terorism în statele occidentale, s-a dorit în România condiționarea accesului la tehnologiile de comunicații de furnizarea identității utilizatorilor. Oponenții acestei reglementări au considerat că, sub pretextul securității, sunt încălcate libertățile personale. În speță a fost sesizată Curtea Constituțională a României, ai cărei judecători au declarat neconstituționale dispozițiile legii respective, pe motiv că nu aveau un caracter precis și previzibil. 
 
Cu toate acestea, CCR s-a pronunțat mai mult asupra formei actelor normative, decât asupra fondului problemei în chestiune. Astfel, nu ar trebui să ne mire dacă, pe viitor, vor apărea noi inițiative legislative care să încerce condiționarea comunicării electronice de identificarea fiecărui cetățean.