Curtea Constituțională a României discută, miercuri, sesizarea președintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

La începutul lunii iunie, șeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra acestei legi, după ce aceasta i-a fost transmisă la promulgare pe 19 mai.

Președintele susține că actul normativ contravine atât prevederilor constituționale referitoare la respectarea principiului separației puterilor în stat și la stabilitatea raporturilor juridice, cât și legate de calitatea legii.

„Apreciem că stabilirea acestui conținut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunțiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar", explică Iohannis în sesizare.

Potrivit acestuia, „dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorința de a prestabili, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon".

„Or, legat de esența unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice", precizează șeful statului.

Conform sesizării, „scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.

„Ținând cont de toate aceste aspecte, considerăm că instrumentul juridic prin intermediul căruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, întrucât această declarație (...) nu poate fi impusă și/sau realizată printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declarații cu caracter politic”, spune Klaus Iohannis.

Șeful statului afirmă și că, prin respectiva lege, Parlamentul a intrat „în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în domeniu, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenței autorității administrației publice centrale”.

În opinia sa, „legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară și cu privire la destinatarii săi și la conduita acestora, aceștia neputând fi precizați sau identificați prin intermediul dispozițiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon”.

Iohannis adaugă că, din analiza motivelor care au stat la baza elaborării propunerii legislative, precum și a reglementărilor instituite prin art. 2 al legii, reiese că scopul acesteia este "de a scoate în evidență importanța respectivului Tratat prin organizarea unor manifestări cultural-educative și științifice". "Considerăm că, în acest mod, scopul reglementării, imprecis determinat, riscă să rămână neatins întrucât organizarea respectivelor manifestări poate fi de natură să dea naștere unor evenimente contrare celor urmărite de legiuitor. Or, prin aceasta, apreciem că norma este precar construită, realizată într-o manieră neclară și imprevizibilă", afirmă șeful statului.

El arată, totodată, că, din perspectiva finanțării, autoritățile locale pot alege dacă susțin sau nu manifestările dedicate Zilei

Tratatului de la Trianon.

„Apreciem că, prin aceste dispoziții, legea conține prevederi cu caracter de recomandare, fiind, prin acest mod, lipsită de efecte în aplicare", punctează șeful statului, care menționează că, stabilind o posibilitate și nu o obligație în sarcina autorităților/instituțiilor publice referitoare la finanțarea manifestărilor prevăzute prin legea criticată, „legiuitorul instituie o normă ce nu se justifică obiectiv și rațional”.

Șeful statului contestă și articolele ce prevăd arborarea drapelului României în această zi, subliniind că acesta nu se înscrie în norma legală existentă, dar și includerea în programele Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune a unor emisiuni sau aspecte de la manifestări.