Decizia Curții Constituționale a determinat poziționări diametral opuse în tabăra apărătorilor și contestatarilor rolului providențial al justiției-spectacol în societate.
 
Ce s-a schimbat de fapt? CCR a admis excepția de neconstituționalitate referitoare la articolul privind abuzul în serviciu din Codul Penal. Mai exact, este vorba de pasajul "fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin această cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupă o funcție publică”.
 
CCR a considerat că articolul în cauză nu încalcă Constituția doar în ipoteza în care sintagma "îndeplinește în mod defectuos” este înlocuită cu "îndeplinește prin încălcarea legii”. Cu alte cuvinte, funcționarul public poate fi acuzat de abuz în serviciu doar dacă încalcă în mod evident o lege, nu și în ipoteza în care, de exemplu, ia o decizie managerială care se dovedește eronată.
 
De altfel, intențiile de introducere a arbitrariului se văd comparând fosta formă a articolului privind abuzul în serviciu din vechiul cod penal cu cea din noul cod penal. Astfel, în vechiul cod se vorbește de "fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin această cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”. În noul cod penal, sintagma "cu știință” (încălcând deci conștient atribuțiile de serviciu sau legile în vigoare) dispare și rămâne la latitudinea procurorilor/judecătorilor să aprecieze la ce se poate raporta "îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu”.
 
Pornind de aici, fanii DNA au încercat să minimalizeze efectele deciziei DNA în timp ce contestatarii săi să le dilate.
 
Iată cum privește chestiunea portavocea Hotnews, Dan Tapalagă. "Este pur și simplu un mod de a atrage atenția procurorilor dar mai ales judecătorilor că trebuie sancționată doar încălcarea legii, nu a unor reglementări obscure, nu și eronata apreciere asupra oportunității adoptării anumitor decizii/ măsuri politice (de a face sau nu un stadion, un patinoar sau o sala de sport, de ex). Aceasta este, așadar, decizia referitoare la articolul din Codul Penal care definește abuzul. Cât privește definiția dată abuzului din legea specială 78/2000, în baza căreia sunt anchetați demnitarii, Curtea l-a declarat perfect constituțional. Nu s-a atins de nici o virgulă din această definiție. Anchetele cu miniștri, deschise în baza acestei legi, inclusiv cazul Bica, Udrea etc, merg bine-merci mai departe. Aici nu mai e nimic de adăugat. În concluzie, nu s-a întâmplat absolut nimic grav.  Avem de-a face cu o clarificare, menită să-i  ajute pe procurori și judecători să aplice mai exact articolul și reduce considerabil marja unor potențiale abuzuri din partea magistraților de această dată”. Deci, stați liniștiți la locurile voastre, DNA merge mai departe, nimeni nu scapă.
 
De altă părere este însă luju.ro care consideră că "jumătate din dosarele DNA vor fi închise sau refăcute, iar procurorii vor trebui să probeze că funcționarul a încălcat legea. Primii beneficiari ai deciziei sunt procurorii DNA cu achitări, care puteau fi inculpați pentru abuzuri dacă CCR nu le salva pielea”. Autorii articolului accentuează ideea mai jos. "Efectul deciziei CCR va fi că la bilanțul DNA pe 2016, care va avea loc în luna februarie 2017, numărul dosarelor DNA să scadă dramatic, iar procentul uriaș de achitări (care din calculele noastre în primele 6 luni depășește 25%) să depășească 50% din numărul dosarelor pe anul 2016. Cu alte cuvinte, la bilanțul care se va face în februarie 2017, lumea va înțelege că activitatea DNA este catastrofală și că Laura Kovesi va trebui să-și caute un loc mai apropiat de „performanțele” ei. Amintim că luna trecută, șefa DNA a încasat personal 46 de achitări definitive, toate pe lipsa de probe, în urmă unui rechizitoriu pe care l-a semnat, rateu pentru care în niciun stat civilizat nu i s-ar mai fi permis să stea într-o atât de înaltă funcție de conducere”. O poziție mai nuanțată are la Digi 24 Laura Ștefan, expert anti-corupție și unul dintre fanii Monicăi Macovei. "Eu cred că DNA face dosare atunci când este vorba despre încălcări grave ale legii, iar dacă este așa, cred că dosarele DNA nu vor fi periclitate. O declarație prudentă din care importantă este partea cu "iar dacă este așa”.