ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


CNCD a arătat, într-un punct de vedere cerut de Comisiile Juridică și de Sănătate din Senat privind certificatul verde, că protecția dreptului la viață are prioritate în raport cu dreptul la viață privată și muncă uneori, transmite Newsweek. Considerațiile CNCD sunt anti-constituționale.

Astfel, în documentul semnat de președintele CNCD, Asztalos Csaba, este specificat că dreptul la viață și dreptul la muncă pot fi limitate în scopul asigurării sănătății publice, a serviciilor de sănătate, a protecției vieții terților, pe vreme de pandemie.  CNCD consideră abuziv că limitările nu încalcă nici dreptul la demnitate umană.
 
În punctul de vedere emis de CNCD, Csaba Ferenc Asztalos, fost membru marcant al UDMR până în 2013 (când a demisionat de formă), înfipt în funcția de președinte cu rang de secretar de stat de nu mai puțin de 16 ani, își depășește flagrant prerogativele, întrucât dreptul la viață și dreptul la muncă sunt prevăzute în Constituția României, Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte convenții europene la care România este parte.
 
De altfel, acest lucru tocmai a fost subliniat într-o hotărâre a Curții de Apel București despre care ActiveNews a relatat și în care se arată foarte clar că „Impunerea condiției de a fi sănatos pentru exercitarea unor drepturi încalcă flagrant Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Constituția României... Cetateanul e îndreptățit să nu recunoască obligațiile ce i se impun în aceste condiții”, a scris judecătorul Amer Jabre de la CAB într-o soluție recentă la o acțiune introdusă în instanță de renumita avocată Elena Radu.
 
Așadar CNCD comite aberația de a se situa deasupra Curții Constituționale a României, singura în drept să analizeze o atare situație. 
 
„În ciuda intențiilor bune, prin utilizarea certificatului verde pentru impunerea de restricții, România, din păcate, comite o infracțiune și încalcă regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 Iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID - 19 (certificatul verde) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei.”, a opinat recent și Marius Lucian Tudor, consilier superior în cadrul Parlamentului European.
 
Colegiul director al CNCD consideră, depășindu-și atribuțiile, că potrivit art. 4 alin. (1) din Constituția României „statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi.” Și că, chipurile, interpretativ, solidaritatea impune obligația protecției celor mai vulnerabili, chiar și prin limitarea dreptului la viață privată și a dreptului la muncă.

În ierarhia drepturilor și a libertăților fundamentale, protecția dreptului la viață are prioritate în raport cu dreptul la viață privată și dreptul la muncă, susține CNCD.

Doar Sorina Popa - culmea, propusă de PNL -, a făcut opinie concurentă, fiind de părere că, certificatul verde creează segregare la nivel de societate între persoanele vaccinate și nevaccinate.

Iată intergal „punctul de vedere” trimis de CNCD senatorilor, citat de Newsweek:

„Colegiul director constată că restrângerea unor  drepturi și libertăți, prin proiectul de lege care urmează să fie adoptat, urmărește un scop legitim, se subsumează scopurilor prevăzute la art. 53 alin. (1) din Constituția României:

- apărarea vieții și a sănătății angajaților din sistemul de sănătate, astfel cum sunt definite persoanele fizice cărora urmează să li se aplice legea,

- apărarea vieții și a sănătății cetățenilor, persoane fizice beneficiari ai serviciilor de sănătate,

- apărarea vieții și a sănătății cetățenilor care nu pot fi vaccinați, întrucât nu au atins vârsta de vaccinare, există o recomandare medicală împotriva vaccinării, sau chiar dacă se vaccinează, din cauze medicale, nu dezvoltă anticorpi,

- prevenirea consecințelor dezastrului provocat de pandemia COVID-19, în special cea ce se cunoaște sub denumirea de ″valul 4″,

- eradicarea, stoparea pandemiei COVID-19, și ridicarea restricțiilor generate din cauza pandemiei,

- atenuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra societății și a economiei.

23. Acest obiectiv corespunde scopurilor de protecție a sănătății și de protecție a drepturilor recunoscute de art. 53 alin. (1) din Constituția României și de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

24. În cazul Boffa și alții împotriva San Marino, CEDO a recunoscut că interferența care rezultă din vaccinarea obligatorie a copiilor reclamanților împotriva hepatitei B a fost într-adevăr inspirată de unul dintre obiectivele legitime enumerate la articolul 8 alineatul (2) al CEDO, și anume necesitatea de a proteja sănătatea publicului și a persoanelor vizate (pct. 34). În acest sens, Curtea a recunoscut ingerința ca fiind justificată prin protejarea vieții publice și a continuat să examineze dacă aceasta era și „necesară într-o societate democratică”.

25. În mod similar, în cazul Martorilor lui Iehova de la Moscova împotriva Rusiei, care s-a referit la vaccinarea obligatorie în timpul unei epidemii, CEDO a subliniat că „libera alegere și autodeterminare sunt ele însele elemente constitutive fundamentale ale vieții și că, în absența oricărui indiciu al necesității de a protejează terții, statul trebuie să se abțină de la a interveni în libertatea individuală de alegere în sfera îngrijirii sănătății, deoarece o astfel de ingerință nu poate decât să diminueze și nu să sporească valoarea vieții” (pct. 136). Procedând astfel, Curtea a indicat că dreptul la viață privată ar putea fi, în principiu, limitat pentru protecția terților.

26. În sensul prezentei analize, nu există niciun dubiu care să conducă la ideea că o vaccinare potențial obligatorie împotriva virusului SARS-CoV-2 nu ar urmări un scop legitim. Măsura este propusă a fi introdusă printr-o dispoziție juridică accesibilă și previzibilă (Hotărârea Silver și alții împotriva Regatului Unit, punctul 87).

27. Măsurile sunt relevante în obligația pozitivă a statului de a adopta măsuri pentru a se asigura că, la nivelul societății, cetățenii sunt protejați împotriva consecințelor cauzate de anumite boli cu un grad de contagiozitate ridicată, pentru a proteja sănătatea publică și pentru asigurarea intereselor naționale de siguranță publică, respectiv pentru menținerea situației economice a țării.

Din expunerea de motive a proiectului de lege, Colegiul director constată existența unor nevoi sociale presante care impun adoptarea măsurilor de limitare a exercitării dreptului la viață privată și a dreptului la muncă a angajaților din sistemul național de sănătate, astfel cum sunt ele definite prin proiectul de lege.

Colegiul director constată că tratamentul diferențiat este unul justificat, pentru considerentele de mai sus, respectiv pentru motivele care urmează a fi prezentate la analiza testului comparabilității.

64. Din analiza datelor mai sus prezentate, Colegiul director constată că, cei care sunt posesorii certificatului digital Covid-19, pentru că au fost vaccinați sau pentru că au trecut prin boală, nu sunt într-o situație similară cu acele persoane care nu îndeplinesc aceste condiții. Persoanele fizice care sunt protejate ca urmare a vaccinării sau a trecerii prin boală sunt:

- expuse unui grad mult mai redus unei viitoare infectări,

- probabilitatea de transmitere a bolii este mai mică, și

- în caz de infectare, există o probabilitate mare ca boala să se manifeste asimptomatic sau să nu prezinte o formă medie sau gravă, care să necesite spitalizare sau îngrijire ATI. A se vedea în acest sens, statisticile INSP.

65. Colegiul director acceptă punctele de vedere ale instituțiile relevante internaționale și naționale în probleme științifice, acestea fiind identificate în mod neechivoc, întrucât contestarea validității științifice a acestor poziții cade în afara sferei de competență a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

66. Colegiul director constată că tratamentul diferențiat ce se propune a fi introdus prin proiectul de lege supus analizei, are loc între persoane fizice care nu se află în situații analoage, comparabile și, ca atare, nu suntem în situația unei discriminări, respectiv în situația încălcării principiului egalității și nediscriminării reglementat de art. 16 din Constituția României.

67. Legiuitorul poate introduce un tratament diferențiat între persoane care nu se află în situații analoage, dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă, iar măsura este una proporțională cu scopul urmărit.

Colegiul director precizează că cei care se vaccinează contribuie:

-  nu numai la menținerea propriei sănătăți, ci

-  și la păstrarea sănătății membrilor comunității restrânse în care trăiesc, a membrilor societății,

-  la protecția persoanelor fizice care suferă de afecțiuni medicale grave, reprezentând o categorie vulnerabilă la infectarea cu virusul SARS-CoV-2 din punct de vedere medical, a persoanelor fizice care nu se pot vaccina, pentru că nu au atins vârsta de vaccinare, au contraindicații medicale la vaccinare, respectiv nu dezvoltă anticorpi chiar dacă se vaccinează și, participă la eforturile de eradicare a pandemiei și la ridicarea restricțiilor generate de aceasta.

68. În acest sens sunt relevante deciziile CEDO în privința rolului vaccinării, cum ar fi - CASE OF SOLOMAKHIN v. UKRAINE (Application no. 24429/03), CASE OF VAVŘIČKA AND OTHERS v. THE CZECH REPUBLIC (Applications nos. 47621/13 and 5 others, Boffa and others v San Marino, Similarly, in the case of Jehovah’s Witnesses of Moscow v. Russia, (Silver and others v the United Kingdom, para 87, Acmanne and others v. Belgium, pp 251, 255).

69. Administrarea vaccinurilor are, în majoritatea cazurilor, consecințe pozitive directe pentru viața și sănătatea tuturor categoriilor de persoane. O rată mai mare a vaccinării asigură o imunitate mai mare de grup. În privința acestei afirmații, Colegiul director manifestă deferență față de considerentele exprimate în opiniile experților recunoscuți la nivel național și internațional. Există o poziție bine-stabilită și prevalentă în cazul experților din domeniul medical referitoare la beneficiile vaccinurilor. Colegiul director nu se va distanța de această poziție a specialiștilor. Experiențele din trecut privind mortalitatea în masă din cauza epidemiilor în raport cu eradicarea în masă a unor boli după campaniile de vaccinare a populației, dar și lipsa unei dovezi certe privind caracterul dăunător al vaccinurilor, denotă probabilitatea substanțială a realizării scopului legitim în discuție prin intermediul măsurilor propuse prin proiectul de lege.

(...)

74. Colegiul director constată că măsurile sunt proporționale cu scopul urmărit, statul român pune la dispoziției în mod gratuit vaccinul pentru imunizarea împotriva Covid-19.

(...) În evaluarea proporționalității limitărilor, Colegiul director are în vedere tipul de activitate reglementată prin proiectul de lege, care are un caracter de permanență, asigurând servicii de sănătatea publică. În pandemie funcționarea serviciilor de sănătate publică sunt cerințe esențiale în scopul combaterii și atenuării efectelor bolilor contagioase precum și asigurarea unui personal medical lipsit de vulnerabilități.

80. De asemenea, proporționalitatea măsurii rezultă și din faptul că ea este introdusă doar pe perioada stării de alertă.

81. Dreptul la muncă nu este un drept absolut. Acesta poate fi condiționat de îndeplinirea unor cerințe medicale, atât la încheierea contractului de muncă, cât și în perioada derulării acestuia. Statul are o obligație pozitivă să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice (art. 34 alin. (2) din Constituție) și să asigure securitatea și sănătatea salariaților (art. 41 alin. (2) din Constituție).

82. Legiuitorul trebuie să aibă în vedere buna credință a angajaților care efectuează prima doză, iar până la îndeplinirea cerințelor standard emiterii certificatului digital, testul pentru detectarea virusului SARS-CoV-2 să fie suportat de către angajator. De asemenea, în ceea ce privește suspendarea contractului de muncă sau încetarea de drept acesta să se prelungească în cazul în care în interiorul termenului stabilit (cel de 30 de zile) angajatul își efectuează prima doza.

83. În acest caz, protecția vieții și a sănătății angajaților ori a terților au prioritate față de dreptul la muncă. Concedierea intervine ca o necesitate a angajatorului de a demara recrutarea altor persoane nevulnerabile față de virusul SARS-COV-2, cu scopul de asigura resursa umană capabilă să asigure funcționarea permanentă a serviciului național de sănătate. În acest scop, soluția suspendării și a încetării de drept a contractului de muncă, cu termenele precizate în proiectul de lege, sunt proporționale cu scopul urmărit de inițiatori.

84. Pentru considerentele de mai sus, Colegiul director constată că inițiativa legislativă aflată în analiză nu introduce un tratament diferențiat nejustificat și este conformă cu principiul egalității și nediscriminării.

85. Măsurile de limitare propuse urmăresc principiul precauției și constituie un echilibru între dimensiunea individuală și cea colectivă a dreptului la sănătate. În lumina datelor și a studiilor științifice, se dovedește siguranța și eficacitatea rezonabilă a vaccinului Covid-19, care nu poate fi numit „experimental”, așa cum a decis și Consiliul de stat din Italia în analiza legii privind obligativitatea cadrelor medicale din Italia de a se vaccina anti Covid-19 (a se vedea https://www.lastampa.it/cronaca/2021/10/21/news/si-del-consiglio-di-stato-all-obbligo-vaccinale-per-i-sanitari-dal-1-novembre-green-pass-anche-in-a).

86. Limitările dreptului la viață privată și a dreptului la muncă urmăresc atingerea unui scop legitim, măsurile sunt necesare și adecvate, respectiv proporționale cu scopul urmărit.

87. Dreptul la viață și dreptul la muncă pot fi limitate în scopul asigurării sănătății publice, a serviciilor de sănătate, a protecției vieții terților, pe vreme de pandemie. Din aceste considerente, limitările nu încalcă nici dreptul la demnitate umană.

88. Colegiul director constată că potrivit art. 4 alin. (1) din Constituția României „statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi.” Solidaritatea impune obligația protecției celor mai vulnerabili, chiar și prin limitarea dreptului la viață privată și a dreptului la muncă.

89. În ierarhia drepturilor și a libertăților fundamentale, protecția dreptului la viață are prioritate în raport cu dreptul la viață privată și dreptul la muncă. Aceste drepturi nu sunt în conflict, ci se află în relație de complementaritate.

90. Prezentul punct de vedere de specialitate este unul consultativ și exprimă decizia Colegiului director al CNCD, întrunit în ședință în data de 21 octombrie 2021. 

91. Punctul de vedere de specialitate a fost formulat la solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, respectiv de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru Sănătate ambele din Senat”. 

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews