ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


O mamă îndurerată din România, care locuiește în Danemarca, caută dreptate, după ce autoritățile daneze i-au răpit fiul cel mic. După ce a trecut cu greu peste moartea primului copil, a născut un băiețel minunat și sănătos. Însă autoritățile daneze o așteptau deja la ușa spitalului pentru a-i lua copilul, pe motive neplauzibile. Din 2014 și pîna azi se luptă să-și recupereze copilul, acum dat unei familii daneze. Redăm mai jos cazul lui Hermina Gheorghe, o mamă care dorește să lupte până în pânzele albe pentru copilul său.
 
„Buna ziua,

Ma numesc Gheorghe Hermina.

Locuiesc in Danemarca din anul 2000.

In anul 2009, fiul meu cel mare Tecuta Ionut Flavian,in varsta de 14 ani, a pierdut lupta cu o boala incurabila AML (acut meulodi leucemi)

In anul 2014, pe data 19 aprilie, l-am adus pe lume pe fiul meu cel mic Gheorghe William Kristian.

De la nasterea fiului meu cel mic Gheorghe William Kristian, din spital, am fost asaltata de cei de la protectia copilului din Danemarca si, fara motive, fiul meu William a fost separat de mine, luandu-i-se dreptul la dragostea de mama.
 
Dorthe Groth Andersen, responsabilă la protectia copilului din Danemarca, a profitat de pierderea fiului meu cel mare Tecuta Ionut Flavian iar pe data de 30 ianuarie, in anul 2017, a trimis un e-mail unei clinice private de psihiatrie, la doctorul Jens Henrik Abrahan, cerandu-i sa mi se dea un diagnostic, pentru că sunt afectată de pierderea primului copil și nu sunt apta sa Imi cresc fiul cel mic.

Pe data de 4 septembrie 2019, acel document cu diagnostic fals, a fost anulat.

In documentele pe care vi le-am trimis este un alt document, unde se specifica ca de la nasterea fiului meu Gheorghe William Kristian nu am avut si nici nu am probleme psihice si sunt apta si capabila sa Imi cresc fiul.

Fiul meu, Gheorghe William Kristian, a stat in Danemarca fara drept de sedere, de la nastere si pana la data de 23 septembrie 2016. Între timp a fost dat spre adopție.

Am cerut repatrierea fiului meu William, deoarece suntem cetateni romani si cu domiciliul in Romania.

D.G.A, responsabila de la protectia copilului din Danemarca, nu doreste sa colaboreze cu doamna C.M, presedintele de la protectia copilului din Romania.

La început, îmi era permis să-mi vizitez fiul doar o dată la doua săptămâni iar in timp au redus la o vizita pe luna, după acea doar o data la trei luni iar acum o data pe an și de fiecare dată când mă vede, este evident că îi lipsește mama și că vrea să fie alături de mama sa.
 
Aceste întâlniri au loc sub supravegherea atentă a doi angajați în afaceri sociale care sunt foarte stricți în legătură cu interacțiunile umane de bază, cum ar fi îmbrățișările. Nu am voie să-mi îmbrățișez fiul când îl văd o dată la trei luni. În timpul acestor întâlniri, nu am voie să vorbesc cu el în limba română, nu am voie să-l întreb dacă vrea să fie cu mine sau cu familia adoptivă și nu am voie să-l duc în România pentru a o întâlni pe bunica sa maternă. 
 
Acum mi-au taiat si dreptul sa imi vad copilul o data pe an cu pretextul ca fiul meu William nu ma suporta.William nu are dreptul sa isi cunoasca adevarata familie.
 
Vă rog să mă ajutați măcar să-mi văd copilul. Este cătățean român și nu i are nici un drept deși se spune că România este stat al Uniunii Europene!”

 

 
Ar putea fi o imagine cu text care spune „De ce un refugiat ucrainean beneficiază de 5 luni de mai multă atenție, avantaje și drepturi decât fiul meu cetățean român abuzat de Statul danez de 8 ani?”