Odată cu anul 2011, Eugen Simion, care era președintele Academiei  Române la acea vreme, a stabilit ziua de 15 ianuarie ca fiind Ziua Națională a Culturii, concomitent cu aniversarea marelui poet Mihai Eminescu. Din păcate, nici el nici legiuitorii nu au adăugat numele Românului Absolut la sărbătoarea națională.

Cu această ocazie, actualul  președinte al Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, deși o susține pe blasfemiatoarea Marta Petreu, nu poate să nu se exprime firesc despre legătura indivizibilă care există între Eminescu și cultura românilor:

”Când se vorbește de cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu. ”

Acesta a evidențiat faptul că numele de ”cultură națională” nu jignește pe nimeni și ”nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu”.

”Trăim într-o lume relativ prosperă, care, deși este atinsă de boli caracterizate ca incurabile, ne dă răgazul necesar să ne gândim din când în când și la cultură, adică la universul care ne înconjoară și care, în același timp, se află și înăuntrul nostru. Cultura națională cuprinde ansamblul manifestărilor spirituale ale unui popor, ilustrate prin creații și realizate adesea în cadrul unor instituții. De aceea, includem în cultură, de exemplu, deopotrivă poezia (creație) și școala (instituție). Azi, se cuprind tot mai mult în cultură și științele exacte, fiindcă sunt tot produse ale spiritului omenesc. Eminescu, spre a fi capabil de creația superioară la care a ajuns, a învățat și multă matematică și fizică. Creațiile spiritului omenesc ne arată că "la început a fost Cuvântul" și că din acesta s-au întrupat apoi toate, cele văzute și cele nevăzute, cele palpabile și cele inefabile. Cultura se cheamă națională la popoarele care au atins stadiul de națiuni moderne, iar acest nume nu jignește pe nimeni, nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu”, a declarat academicianul Ioan-Aurel Pop pentru Agerpress, conform stiripesurse.ro