ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Libertatea religioasă a fost și continuă să fie tratată ca un subiect marginal în establishmentul politico-administrativ din România, în ciuda faptului că elementul religios este o componentă însemnată a societății românești și din ce în ce mai important în dezbaterile europene.

De-a lungul timpului, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu a fost compus și din persoane cu profil și expertiză în zona religioasă, deși o bună parte din hotărârile Colegiului (cca. 20% pe an) se referă în mod explicit la libertatea religioasă. Colegiul Director al CNCD care cuprinde, la acest moment, 9 membri, număr suplimentat de Parlament la 11, printr-o modificare legislativă recentă, trebuie să sintetizeze cât mai fidel toate zonele sociale de interes pentru politicile anti-discriminare, respectiv promovarea drepturilor omului, motiv pentru care expertiza pe domeniul libertății religioase nu poate lipsi din acest for.

În timpul pandemiei, am încercat să arătat faptul că, în cele mai multe cazuri, deciziile autorităților publice au fost în contradicție cu standardele internaționale privind libertatea religioasă și deloc inspirate din bunele practici internaționale. Am prezentat cu titlu de bună practică, uneori cu obsesie, raportarea Guvernului Marii Britanii referitoare la restricțiile privind viața religioasă pentru că răspundea într-un mod echilibrat atât exercitării libertății religioase în pandemie, cât și nevoii stringente de a restabili sănătatea publică, în baza unor principii consemnate la nivelul Departamentului de Stat al SUA, OSCE sau ONU. Toate acestea au fost puse de dispoziția publicului în volumul ”Libertatea religioasă între politică și politici”, un volum care pledează, în esență, pentru depolitizarea drepturilor omului și profesionalizarea domeniului într-un ritm consonant cu ceea ce se întâmplă în democrațiile occidentale. Un volum care merge în contradicție cu practicile de inspirație rusă care și-au făcut, din păcate, loc și în deciziile publice din țara noastră, în special în domeniul vieții publice.

Ce îmi propun?

Un rol pedagogic cât mai activ al CNCD, rol care poate fi potențat printr-o prezență cât mai dinamică a membrilor Colegiului în spațiul public cu scopul de explica și motiva hotărârile luate în Colegiu. Este extrem de important, pentru societate, ca motivele care au dus la o anumită decizie să fie asimilate în spațiul public și înțelese în profunzimea lor. În cele mai multe cazuri, deciziile CNCD sunt importante pentru contextul lor (reclamant, situația particulară analizată etc.), dar sunt și mai importante pentru publicul general, jucând rolul de ghid comportamental într-o societate din ce în ce mai lipsită de repere.

Ponderarea tendinței de ”conceptual stretching” semnalată încă de acum câteva decenii de politologul italian Giovanni Sartori și care pare să fi atins și practica CNCD: în cazul unora dintre decizii, conceptul de discriminare este întins din ce în ce mai mult până la momentul în care se aplică și unor ipostaze care nu se mai regăsesc nici în spiritul, nici în litera legii. Consider că drepturile omului nu pot fi aproximate, nici într-un sens, nici în celălalt, ele trebuie să fie fundamentate canonic în definițiile riguroase stabilite la nivel internațional și menite să ne ferească atât de practicile totalitare, cât și de cântecele de sirenă de inspirație moscovită.

Membri colegiului au și rolul de a ține politica (a se citi interesele politice partizane) departe de drepturile omului, care sunt la rândul lor rezultatul unei rafinări conceptuale meta-politice sau, simplu spus, de a nu politiza hotărârile Colegiului, de a nu le lua în funcție de afinități politice.

Pentru a contribui și mai mult la conștientizarea faptului că nivelul de hate speech&crime în lume este în creștere, iar România nu va rămâne neatinsă de acest val. Deja, s-au înmulțit gesturile antisemite și islamofobe, violența digitală, iar în timpul pandemiei atitudinile vădit anticreștine și chiar antireligioase. Prin natura activității sale, CNCD are rolul de a preveni sistematic, printr-o pedagogie fermă, răspândirea discursului motivat de ură.

În măsură în care CNCD va fi compus din oameni cu expertize cât mai diverse, instituția poate să se transforme, prin efortul comun al membrilor Colegiului, dintr-o sperietoare într-un partener, dintr-un justițiar într-un dascăl, nu doar pentru ONG-urile specializate în apărarea drepturilor omului din zona de advocacy, ci și pentru acele segmente ale vieții sociale în care drepturile omului sunt fundamentul activității de zi cu zi, cum sunt și cultele religioase din țara noastră.

Cătălin Raiu este primul român selectat ca membru în panelul de experți pe libertate religioasă al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). A studiat teologie ortodoxă (licență și master) și științe politice (master și doctorat) la Universitatea din București și la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie. A absolvit studiile post-doctorale în domeniul relațiilor stat-culte în cadrul Academiei Române. Este lect. univ. dr. la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București. După o experiență profesională de 7 ani în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte (2013-2019), Cătălin Raiu a devenit președintele-fondator al FoRB România. Asociație pentru Promovarea Libertății Religioase și desfășoară activități de consultanță în domeniul drepturilor omului pentru diferite proiecte cu finanțare americană și europeană.

ȘtiripeSurse

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews